Trist, dar adevărat, din câte se pare... Sansa primului rock opera al filmului românesc, A.S.M.I.B., s-a pierdut - c-asa-i românul când e troglodit...
Nu-mi mai rămâne decât să astern aici, spre luare aminte, tot ce-am apucat să gândesc si să conturez în vederea acestui posibil film, de-ar fi fost să-l fac eu. N-are nici o tangentă cu scenariul Iarinei Demian - pe care, cum am mai spus, n-am reusit nici în ruptul capului să-l primesc. E doar rezultatul inspiratiei mele si a lui Collins.
Că nu e fan să nu fi fost filmat A.S.M.I.B.-ul...
Măcar o dată, doar o dată-n mintea lui...
A.S.M.I.B.-ul lui Pitbull (fragmente de scenariu)
A.S.M.I.B.-ul lui Pitbull (fragmente de scenariu)
Imperiile coloniale au murit...
Germania Nazistõ a murit...
Uniunea Sovieticõ a murit...
Si nici Uniunea Europeanõ nu se simte prea bine
http://communities.msn.com/pitbullsrealm
Germania Nazistõ a murit...
Uniunea Sovieticõ a murit...
Si nici Uniunea Europeanõ nu se simte prea bine
http://communities.msn.com/pitbullsrealm
AM S? M? ?NTORC B?RBAT
Scenariu cinematografic de
Mihnea Columbeanu
Phil J. Collins
( după albumul rock omonim al formatiei Vama Veche )
- fragmente -
I. Pregeneric: "ARMATA"
Piesa "Armata", premergătoare albumului "A.S.M.I.B."
Secventă de montaj constituită exclusiv din fotografii alb-negru, filmate static sau dinamic, ilustrând mai explicit sau mai implicit versurile.
în prima parte, fotografiile vor fi eminamente documentare, reprezentând imagini din diverse epoci si spatii geografice (de exemplu: armata română în anii 1910-1920, în anii 1940-1945, în anii 1960-1990; armata sovietică; armata germană; armata americană; armata japoneză; armata britanică; etc.)
Treptat, în ultima parte, vor începe să se insereze fotografii (de aceeasi calitate grafică) extrase din secventele filmului - imagini pe care le vom regăsi apoi "în miscare", la locurile respective.
II. Generic: "UVERTURA"
Uvertura spectacolului "A.S.M.I.B.", în Sala Mare a Teatrului National.
Teatrul National, Sala Mare - int. / n.
REPLACE derulat pe cortina semitransparentă:
?N ULTIMA VREME, NUM?RUL SINUCIDERILOR DIN ARMATA ROM?N? CONTINU? S? CREASC?. ?N NOAPTEA DE 28 IANUARIE 1996, ?N UNITATEA MILITAR? 0283 DIN NORD-VESTUL ROM?NIEI, A AVUT LOC UN TRAGIC ACCIDENT - SAU, AFIRM? SURSE NEOFICIALE, UN NOU CAZ DE SINUCIDERE: SOLDATUL ANDREI GAVRIL? A FOST G?SIT ?MUSCAT ?N CAP, LA SF?RSITUL SCHIMBULUI II DE GARD?. GLONTUL A PENETRAT LARINGELE SI A IESIT PRIN ZONA ENCEFALULUI, MOARTEA SURVENIND PE LOC. SE PARE C? DE ACEAST? STARE DE FAPT SUNT VINOVATE NU NUMAI CADRELE MEDICALE DIN CENTRELE DE RECRUTARE, CI SI UNELE CADRE CU FUNCTII DE CONDUCERE DIN UNIT?TILE MILITARE ALE MINISTERULUI AP?R?RII NATIONALE. SOLDATUL ANDREI GAVRIL? A DECEDAT CU DOU? ZILE ?NAINTE DE TERMINAREA STAGIULUI MILITAR.
Cortinele se ridică succesiv.
Pe practicabilele mobile, se ridică treptat de sub scenă:
Cei doi instrumentisti de chitară bas si bateristul (Liviu Mănescu, Eugen Caminski, Răzvan Lupu - Lapi)
Cei doi keyboardisti (Traian Bălănescu si Pollymoog - sau Raoul)
Solistul: Tudor Chirilă, în rolul Andrei Gavrilă, cu pistolul la tâmplă.
Sala e arhiplină. Sunt ocupate până si locurile de pe scări. Spectatori de toate vârstele si conditiile sociale, cu chipurile abia conturate în întuneric, urmăresc spectacolul.
Se insistă cu măsură, atâta cât să fie retinut, asupra unui spectator asezat chiar sub loja oficială: un bărbat de vârstă nedefinită, negricios.
Pe tot parcursul secventei, se desfăsoară genericul, prin titluri în supraimpresiune care glisează ascendent pe "tambur", în acelasi ritm cu ridicarea elementelor scenice (cortine si practicabile).
III. "PROLOGUL"
în scenă, Andrei, în manta militară, cu bonetă, si pistolul la tâmplă.
Soundtrackul piesei muzicale contine fosnetele unei nopti de vară, cântece de greieri, ropotul unui cal în galop...
ANDREI:
Mai e o clipă până când glontul
îmi va mângâia tâmpla dreaptă...
DISSOLVE TO:
Faleză pe malul mării - ext. / n.
Treptat, discret, în întunericul din jur încep să se distingă elementele unei nopti de vară: coroane de copaci fermătând în vânt... undeva, în fundal, marea în apele căreia se oglindeste argintată luna...
ANDREI:
Tăcut si trist, singurul meu
prieten stă pe teavă si-asteaptă...
Andrei coboară pistolul de la tâmplă... îl contemplează...
ANDREI:
Am auzit că-n astfel de momente
poti să-ti vezi viata toată...
DISSOLVE TO:
Ciupercă de gardă - ext. / n.
Mâna lui Andrei întoarce pistolul pe o parte, pe alta...
Fundalul sonor al verii persistă, dar... în jurul mâinii si al lui Andrei, ambianta se schimbă, înlocuită cu a unei nopti de iarnă: troiene uriase, cer senin ca sticla, sugerând un ger năprasnic, stele care se oglinesc în zăpada înghetată.
Nici arma nu mai e un simplu pistolet: a devenit un pistol-mitralieră AKM.
Andrei stă în postul de gardă, asezat pe zăpadă, cu spatele rezemat de stâlpul "ciupercii" de lemn. Tine AKM-ul între genunchi, cu teava în sus, spre gât. Se pregăteste să-si potrivească teava pe beregată, coliniar cu creierul. Miscările îi sunt încă ezitante.
ANDREI:
Am să-nchid ochii ca să văd
filmul ăsta prost măcar o dată...
Cu o expresie de agonie, Andrei închide ochii. Teava AKM-ului urcă încet, atingându-i laringele...
ANDREI:
Mai e o clipă până când glontul
îmi va mângâia tâmpla dreaptă...
Teava armei se "sterge" treptat (dissolve), în timp ce în dreptul tâmplei apare din nou, prin acelasi procedeu, teava pistolului, parcă încercând să se materializeze.
DISSOLVE TO:
Teatrul National - int. / n.
Traian, la keyboard, pianotând măsurile fragmentului muzical care ilustrează amintirile din copilărie.
DISSOLVE TO:
Maternitate - ext. / zi
Imagine video de familie tipică: mama iese cu Andrei în brate, sustinută de tată. Râd spre cameraman, îl arată pe Andrei, compun o "poză de familie".
ANDREI:
Am să mă nasc si-am să strig si-am
să plâng mama zâmbeste si-asteaptă...
CUT TO:
Scoală - ext. / zi
Imagine video de familie: Andrei, cu alti copii, iese din scoală, la sfârsitul primei zile din clasa întâi; e ciufulit, cu genunchiul julit. Aleargă spre părinti si cameraman.
ANDREI:
?mi curge sânge din genunchi, e
prima zi de scoală, am trei cucuie...
CUT TO:
Scoală - ext. / zi
Imagine video de familie: serbarea de sfârsit de an, clasa I. Andrei primeste doar diploma de "Mentiune". Revenind cu ea spre familie, se uită înciudat spre alti copii, care au coronite si cărti.
ANDREI:
Doamna mă-ntreabă: "Un păr plus
o pară?" Răspund: "O gutuie..."
Deodată, strigat de cineva din familie, Andrei întoarce capul spre camera video. STOP CADRU, imortalizând expresia lui, mult prea tragică pentru o asemenea situatie - ca un soi de premonitie...
QUICK DISSOLVE TO:
Ciupercă de gardă - ext. / n.
Andrei soldat, în postul de gardă.
Teava AKM-ului, la beregată, si teava pistoletului, la tâmplă, oscilează în DISSOLVE-uri alternative, ca si cum cineva nu s-ar putea hotărî care armă să rămână. în final, dispar amândouă.
ANDREI:
Mai e o clipă până când glontul
îmi va mângâia tâmpla dreaptă...
QUICK DISSOLVE TO:
Teatrul National - int. / n.
Liviu, cu chitara, cântând măsurile fragmentului muzical care ilustrează amintirile din adolescentă.
DISSOLVE TO:
Casa Andrei - Int., zi
Fotografii de familie: Andrei, la paisprezece ani, cu părintii; apoi, cu câtiva colegi si tortul cu paisprezece lumânări; apoi singur, cu chitara pe care a primit-o.
ANDREI:
E ziua mea, si pe pat, corzile
si chitara m-asteaptă...
Foto buletin: privită mai de aproape, fotografia dezvăluie o vânătaie pe obrazul lui Andrei.
Sală de clasă - int., zi
Imagine video de familie: un ofiter de politie îi dă lui Andrei primul său buletin, "în cadru festiv". ?i observă vânătaia, acum mai stearsă, îl tachinează, îl amenintă glumet cu degetul. Andrei, încurcat, multumeste, îsi ia buletinul si revine spre fundul clasei si spre camera video.
ANDREI:
Trei găligani îmi cer bani, pumnii-s
grei, pumnii-s tari, cad în noapte...
Parc - ext., seară (regim)
Andrei cu Raluca, într-un parc; undeva în spate, un chiosc de răcoritoare. Cei doi pozează pentru un fotograf. BLITZ si STOP-CADRU: Andrei si Raluca rămân imortalizati într-o fotografie "suvenir".
ANDREI:
O întâlnesc, ies cu ea la un
suc, ne plimbăm, două soapte...
Privită mai de aproape, doar cu prim-planul lui Andrei vizibil, fotografia relevă, din nou, dincolo de aparenta veselie adolescentină, o undă de groază interioară în expresia lui - ca o nouă premonitie...
QUICK DISSOLVE TO:
Ciupercă de gardă - ext. / n.
Andrei soldat, în postul de gardă. Expresia lui reproduce partial chinul lăuntric sugerat anterior.
Acum nu se mai vede decât teava pistoletului la tâmplă: scurtă oscilatie de DISSOLVE la început, apoi imaginea îsi stabileste ferm materialitatea.
ANDREI:
Mai e o clipă până când glontul
îmi va mângâia tâmpla dreaptă...
DISSOLVE TO:
Teatrul National - int. / n.
Lapi, la tobe, bătând măsurile fragmentului muzical care ilustrează amintirile de la sfârsitul liceului.
DISSOLVE TO:
Casa Andrei - int., / n.
în camera lui Andrei, în semiobscuritate, chitara stă rezemată de perete... pe masă stă aparatul de fotografiat, alături camera video (ambele nefunctionând, evident); în apropiere, abia sugerati, Andrei si Raluca fac dragoste.
ANDREI:
Buzele mele, pielea ei, trupul
nostru, un fior ne străbate...
CUT TO:
Liceu - ext. / zi
Pe trotuarul din fata liceului, Andrei si colegii se bucură exuberant de rezultatele la bacalaureat. Unul năvăleste în grup, destupând o sticlă de sampanie. Spuma îi stropeste pe toti. Andrei înhată primul sticla.
ANDREI:
Cu sapte-am luat bacul, mă bucur,
golesc sticla toată...
Imaginea se reia aidoma de câteva ori - fragmente tot mai scurte din finalul ei, exuberanta sărbătoririi contrastând tot mai frapant cu dramatismul următoarelor versuri.
ANDREI:
Pe masă-i hârtia semnată,
mama plânge, mă cheamă-n armată...
Pe masă-i hârtia semnată,
mama plânge, mă cheamă-n armată...!
Pe masă-i hârtia semnată,
mama plânge, mă cheamă-n armată...!!!
Pe masă-i hârtia semnată,
mama plânge...
IV. "18 ANI"
(Episodul nu e lucrat, asa că deocamdată îi conturez doar conceptia.)
Pentru "18 ANI", am în vedere o secventă muzical coregrafică complexă - mult mai adecvată decât clipul realizat pe baza aceleiasi piese.
Momentul pre-muzical initial va fi filmat în cheie realistă, acasă la Andrei, care-si sărbătoreste majoratul cu prietenii.
în momentul când Andrei începe să cânte, se va trece la începutul piesei interpretate în spectacol, pe scena teatrului.
în continuare, montajul va crea o continuitate permanentă între miscările trupei de balet de pe scenă si cele ale acelorasi dansatori în decorul real al Bucurestiului. Treptat, secventele din decor real vor deveni predominante, fată de cele de pe scenă. Totusi, se vor intercala destule imagini din interpretarea live a piesei în spectacol, insistând pe Tudor si pe ceilalti membri ai formatiei.
V. "TRECEREA"
Casa Andrei - Int. / zi.
Mama lui Andrei îi deschide usa unui gradat.
GRADATUL:
Bună ziua, familia Gavrilă?
MAMA:
Da...?
GRADATUL:
Aici locuieste Andrei Gavrilă?
MAMA:
Da, de ce?
GRADATUL:
(îi înmânează o hârtie)
Acesta este ordinul de încorporare
pentru fiul dumneavoastră.
MAMA:
Bine, da' Andrei...
GRADATUL:
Să se prezinte la unitate în ziua
de 30 ianuarie. La revedere.
MAMA:
La revedere...
Teatrul National - int. / n.
Pe ultimul practicabil se ridică lent în scenă Corul.
CORUL:
Visul tău s-a terminat:
Trebuie să fii bărbat.
Mintea ta se va căli,
Visele-s pentru copii.
O să-nveti să ai răbdare,
O să te-nvătăm s-asculti,
O să-nveti ce e onoarea,
O să te-nvătăm să lupti!
N-o să meargă ca pe roate,
Dar ai să te-ntorci bărbat!
O să-nveti ce-i libertatea,
Vei fi om adevărat!
(Notă: Nici acest episod încă nu l-am gândit complet; m-ar tenta să-l las doar sub forma din spectacol, întrucât e foarte expresivă - evident, decupat si montat dinamic, pentru a-i pune în valoare dramatismul. Totodată, însă, mă gândesc si la o variantă pur cinematografică, echivalând la fel de eficient figurile de stil folosite pe scenă. încă n-am găsit-o.)
VI. DRUMUL
Gara Obor - ext. / zi
Este cea mai lungă piesă a albumului, si presupune un episod foarte complex, format din mai multe secvente. Deocamdată, voi enunta doar câteva intentii:
Spre finalul drumului, peisajele exterioare vor fi tot mai stranii: câmpii înzăpezite sau miristi înghetate, păduri tăiate sau inundate, unde apa a înghetat la rădăcina copacilor, zone deluroase sau montane neobisnuite, localităti tot mai rare, cu case mai răzlete, mai mici, mai sărăcăcioase... Cele mai bizare vor apărea în final, conturând o goană halucinantă printr-un no man's land atemporal, unde se găseste Cazarma.
Pe parcurs, locomotiva trenului se va schimba de mai multe ori, devenind de fiecare dată tot mai "retro": initial locomotivă electrică, apoi locomotivă diesel normală, apoi locomotivă diesel mică, si în final, locomotivă cu cărbuni.
în mod paradoxal, pe măsură ce sunt tot mai înapoiate, locomotivele se vor deplasa tot mai repede. Locomotiva cu cărbuni din final va trage trenul cu o viteză dementială (corespunzătoare crescendo-ului din piesă), într-un montaj delirant de roti, pistoane, traverse, sine, fum, alternând cu chipurile recrutilor, cei mai multi beti, unii cântând, altii râzând isteric, altii plângând, altii dormind, unul vomând pe fereastra vagonului, ca un panopticum de măsti din Dante, Goya sau Bosch.
După acest final apocaliptic, se trece brusc, prin...
CUT TO:
VII. CAZARMA
Cazarma - ext./int.; zi
Teatrul National - Int. / n.
(Notă scenografică)
Uniformele militare care apar în continuare vor fi abstracte. Pe conceptia generală a uniformelor armatei române din anii 1990-2005, ele vor contine si elemente (petlite, grade, galoane, centuri, bonete, caschete, încăltăminte, etc., etc.) sugerând alte armate: americană, sovietică, nazistă - eventual chiar si mai vechi, în cazul ofiterilor (sugestii de brandenburguri si fireturi, etc.)
Pentru ca toate aceste elemente să poată fi prezentate cât mai bogat, dar fără a încărca exagerat costumele, ele vor fi repartizate pe diversele variante de uniforme:
- tinuta de birou
- tinuta de front
- tinuta de instructie
- tinuta de gală
- tinuta de luptă
Printr-o perdea de la etajul comandamentului, se vede trenul sosind încet, pufăind, în gara de vizavi de unitate. Mâna Plutonierului dă usor la o parte perdeaua. Camera înaintează, iesind "prin geam", îsi continuă miscarea în exterior (pe macara), apropiindu-se încet si transfocând lent spre soldatii care încep să coboare din vagoane, aliniindu-se cu valizele. Primul grup format porneste spre poarta unitătii.
PLUTONIERUL (V.O.)
Atentiune! Ascultati comanda la mine!
Alinierea la gardul verde - repede,
fuga MARS! în ordine, veti preda
efectele personale, si vă veti lua
în primire uniforma. De astăzi înainte,
sunteti soldati ai patriei noastre!
Camera urmăreste primul grup, în aceeasi miscare de pe macara, intrând pe poartă... Lângă gard, pe un capăt de alee, alt grup s-a aliniat deja, cu valizele la picioare. Un ofiter se plimbă prin fata recrutilor, cu pas măsurat, parcă trecându-i în revistă.
Această miscare a camerei va continua prin toată zona companiilor, surprinzând diferite grupuri de noi recruti care sosesc si sunt luati în primire de gradati si ofiteri. Următoarele cadre alternative se vor insera casetat, în diverse zone ale ecranului, fără să întrerupă miscarea continuă a camerei din unghiul fals-subiectiv al Plutonierului (căci, în fond, camera pe macara e mai degrabă subiectivul unui vultur în zbor lent, decât al unui om care merge pe picioarele lui), până la începutul părtii vocale a piesei.
Toate cadrele din casete vor fi conturate în flou si vor apărea prin DISSOLVE IN si DISSOLVE OUT, astfel încât să nu spargă "curgerea" cadrului principal.
Pe scena teatrului, Andrei se asază pe un scaun. Un frizer îi pune un cearsaf la gât si începe să-l tundă.
Acest plan întreg al lui Andrei în timp ce este tuns va rămâne permanent în cadru, simultan cu celelalte casete, mai scurte. Camera va transfoca spre el foarte lent, astfel încât, pe tot parcursul cadrului, planul să se strângă imperceptibil de la întreg la grosplan.
în sectorul companiei, soldatii primesc echipamente de la magazie.
în dormitor, soldatii îsi aleg paturile, îsi pun valizele dedesubt.
La spălător, unii soldati se bărbieresc. Constată că au numai apă rece.
Echipati cam stângaci, cu miscări nesigure, într-un pluton aliniat aiurea, soldatii merg spre sala de mese.
în sala de mese, soldatii îsi iau pe tăvi cina: farfurii metalice cu zeamă amorfă în care pluteste câte un cartof, căni de inox pline pe jumătate cu ceai, câte o bucată de pâine neagră.
Pe platou, soldatii îsi cremuiesc bocancii, admonestati de un gradat.
SUBIECTIVUL PLUTONIERULUI: în fata companiei, soldatii se încolonează sub comanda gradatului. Au cu ei valizele. Pornesc spre locul de adunare de pe platou. Alinierea si cadenta sunt încă jalnice. Camera le urmăreste lent deplasarea.
Soldatii ajung la locul de adunare. La comanda gradatului, se dispun în formatia "pentru inspectie", cu valizele la picioare, deschise. Gradatul le inspectează tinuta, face diverse observatii. Cei admonestati încearcă să si-o corecteze. între timp, de la distantă, camera continuă să se apropie inexorabil, treptat bratul macaralei coborând-o pentru ca în final să ajungă la înăltimea unei straturi omenesti si să continue ultima parte a apropierii printr-un fel de travelling înainte - unghi subiectiv Plutonier.
în mijlocul plutonului se află Andrei, care se chinuieste să-si închidă copca. Gulerul îl strânge prea tare. O deschide din nou. Gradatul îl pune să si-o încheie. Se conformează - dar se sufocă, abia mai poate respira...
Gradatul observă "camera" (Plutonierul) care a ajuns în fata lor si strigă (neauzit) o comandă ("Atentiune!"). Toti soldatii iau pozitia drepti. Andrei continuă să se chinuie cu copca.
Miscarea camerei continuă, apropiindu-se de Andrei până la prim-plan.
în acest timp, caseta cu Andrei tuns a ajuns la grosplan. Dintr-o dată, Andrei cel tuns se metamorfozează instantaneu: îsi smulge cearsaful, sare în picioare (un trans înapoi brusc readuce cadrul la plan întreg). E îmbrăcat în uniforma Plutonierului. PLUTONIERUL astfel apărut se apropie intempestiv, ridicând microfonul la gură.
Pe platou, brusc, violent, Plutonierul îsi înfige mutra în fata lui Andrei. Efectul este cu atât mai socant, cu cât cele două profiluri fată-n fată sunt ale aceluiasi actor în dublu rol (Tudor Chirilă).
PLUTONIERUL:
Băi jigodie, nu te mai misca!
?l apucă pe Andrei de guler, închizându-i cu forta copca, strângându-l de gât si zgâltâindu-l brutal.
PLUTONIERUL:
Viata ta-i un an în mâna mea!
Terminând de încheiat copca, Plutonierul îi dă un brânci înapoi, simultan cu un cap în gură. Andrei se împiedică de valiza soldatului din spatele lui si cade.
Plutonierul răcneste la el:
PLUTONIERUL:
Po' să misti doar când îti ordon eu!
Andrei, căzut pe spate, cu sângele începând să-i curgă din nas si din gură, priveste socat la plutonier, care din unghiul lui apare urias, nefiresc.
PLUTONIERUL:
Po' să-m' spui pe nume: DUMNEZEU!
Plutonierul ridică valiza lui Andrei, cu dispret, răsturnându-i continutul pe platou.
PLUTONIERUL:
Am să scot si creierii din voi,
Cizmele plutonierului împrăstie lucrurile lui Andrei prin zăpada murdară.
PLUTONIERUL:
Am să vă spăl inima-n noroi,
Mâna plutonierului culege dintre obiecte o fotografie a Ralucăi si o face ghemotoc.
PLUTONIERUL:
N-o să vă mai las nici să iubiti,
Andrei priveste socat, cu lacrimi în ochi si fata plină de sânge.
PLUTONIERUL:
N-am nevoie de soldati răniti!
Cu greu, Andrei se ridică în picioare.
într-o parte a ecranului se conturează în flou o casetă, cu Tudor Chirilă în spectacolul de teatru: Plutonierul se acoperă cu cearsaful de la tuns, redevenind Andrei.
ANDREI (CASET?):
Nu-nteleg ce ce tipati, eu v-am auzit.
Să iubesti nu cred că-nseamnă doar să fii rănit.
Plutonierul îl priveste contrariat, cu furie si dispret.
ANDREI (CASET?):
Dumnezeu e Dumnezeu, nu e plutonier,
Viata mea e-n mâna lui... Asta cred si sper...
Plutonierul îl apucă de pieptii vestonului, trăgându-l încet spre el, până ajung iar fată-n fată, iar atunci, îl scuipă în obraz. Caseta se "sparge" si dispare.
PLUTONIERUL:
Ochii tăi cei blânzi mă fac să scuip!
Mă-ta a zburat de mult din cuib!
?l trage după el, în afara formatiei, cărându-i pumni în cap si după ceafă.
PLUTONIERUL:
Hai cu mine, să te-nvăt să zbori!
Brusc, îi pune o piedică si-l trânteste pe burtă într-o băltoacă.
PLUTONIERUL:
Pentru tine, soarele e-n nori!
Andrei, si mai plin de sânge si noroi, se adună cu greu pe picioare. E atât de ametit de lovituri, încât abia reuseste.
Caseta se conturează din nou, mai lent, mai ezitant...
ANDREI (CASET?):
Mama m-a-nvătat să zbor înaintea ta.
Soarele iese din nori, spre a lumina.
Mama m-a-nvătat să zbor înaintea ta.
Soarele iese din nori, spre a lumina.
între timp, din alte părti ale cazărmii, încep să sosească plutoane si companii, în formatii aliniate, mergând în cadentă, adunându-se pe platou pentru inspectie.
CORUL:
Tre' să faci tot ce spune,
Tre' să faci cum vrea el!
Tre' să uiti că ai nume.
Că te cheamă-ntr-un fel!
Alternativ, diverse cadre cu instructia de front a plutonului lui Andrei, precum si cu alte activităti. De exemplu:
- întoarceri stânga-dreapta
- Mers cu formatia prin unitate, învătând cadenta
- Mers cu formatia prin unitate, "cu cântec"
- Salturi înainte
- Mers târâs
- Prezentarea armei pentru onor
- Curătirea armamentului
- Curătirea sectoarelor
- Coaserea uniformei, înainte de culcare
- Stingerea
Formatiunile de soldati se adună din toate părtile, în careu pe platou, numărul lor mereu crescând, cadenta pasilor, miscările sacadate ale bratelor, combinându-se cu crescendo-ul corului.
CORUL:
Tre' să faci tot ce spune,
Tre' să faci cum vrea el!
Tre' să uiti că ai nume.
Că te cheamă-ntr-un fel!
Noaptea, bocancii sunt aliniati pe sectorul companiei.
în dormitor e întuneric. Toti soldatii dorm adânc, într-un cor de sforăituri.
Deodată, usa se dă de perete si în cadrul ei, conturat de lumina de pe sectorul companiei, apare Plutonierul, în uniformă de serviciu, cu banderola de O.S.R. pe brat.
PLUTONIERUL:
Visele-s o lume de căcat!
Andrei tresare, buimac, în acelasi timp cu ceilalti soldati.
PLUTONIERUL:
Nu ai voie să visezi soldat!
într-o cabină de W.C., Andrei cade de-a berbeleacul, lovindu-se cu capul de faianta zidului.
PLUTONIERUL:
Bine ai venit în lumea mea,
Din usă, Plutonierul îi mai aruncă o perie de rădăcini si o cârpă...
PLUTONIERUL:
Lumea-n care nu mai poti visa!
...si trânteste usa.
Andrei a rămas singur în cabina de W.C., căzut în genunchi pe platformele pentru tălpi, cu peria si cârpa în mâini.
De sus îl cuprinde un spot luminos, izolându-l complet de decorul insalubru al W.C.-ului, care se pierde în întuneric.
ANDREI:
Visele nu ti le dau,
Nu mi le poti lua,
Visele sunt lumea mea,
Pusca e lumea ta...
DISSOLVE TO:
VIII. AM S? M? ?NTORC B?RBAT - fragmentul I
Dormitor - Int. / n.
Teatrul National - Int. / n.
în fundul dormitorului, câtiva soldati beau, râzând pe înfundate. Andrei, frânt de oboseală, chinuit, se apropie încet de patul lui. Soldatii îl cheamă la ei.
în paralel, se conturează din nou o casetă, cu Tudor Chirilă în spectacol.
TUDOR:
în seara-aceea tristă, colegii lui nu l-au mai bătut.
"Hai vino, băi, încoace, să bei rachiu de dud!
Ce naiba, bă băiete, fii bărbat!" - dar el plângea...
Caseta ajunge să ocupe tot ecranul.
Tudor cântă solo la microfon, restul formatiei îl acompaniază la instrumente. Decupajul si montajul îi evidentiază pe toti, individual si în grup.
TUDOR:
Pentru mine un an nu e mult!
Pentru mine un an nu e mult!
Am să mă-ntorc bărbat!
Am să mă-ntorc bărbat!
Am să mă-ntorc bărbat!
(NOT?: Episoadele următoare, până la cele premergătoare finalului, încă nu sunt scrise; mă rezum la a le enumera, adăugând doar câteva notatii necesare pentru o mai bună perceptie a constructiei dramaturgice generale.)
IX. PAUZA
(...)
Secventă onirică, în care se combină trei planuri:
- dormitorul cazărmii
- scena teatrului
- lumea viselor lui Andrei, cu Raluca sugerând discret o prezentă angelică sau Divină.
X. INSTRUCTIA I
(...)
Episod de un realism brutal (dar si stilizat cinematografic) din lumea cazărmii.
Instructie în unitate: pe platou, pe baza sportivă.
O secventă scurtă va prezenta instructia în poligonul de instruire a gărzii (unde, de regulă, există o machetă a întregii unităti, cu spatii si clădiri miniaturale, printre care soldatii pot circula, pentru a învăta amplasamentul si topografia posturilor de gardă).
XI. SCRISORILE
(...)
Episod construit pe două planuri: cazarma, si Raluca.
Andrei primeste scrisoarea pe platou, apoi o citeste în poligonul de instruire a gărzii, asezat pe o bancă, printre clădirile miniaturale.
Aceste prezentări ale poligonului de instruire a gărzii pregătesc două momente ulterioare: "Cântecul Plutonierului" si sinuciderea în gardă.
XII. BETIA
(...)
Episodul pivot si cel mai complex al albumului si al filmului; aici se vor evidentia, din dramaturgie, decupaj, filmare si montaj, structurile circulare ale realitătilor concentrice pe a căror relatie se bazează constructia întregului film, conform celebrului leitmotiv:
Am să-mi trag un glont în cap
Si-am să-mi fac o gaură
Si-am să văd lumea prin ea
într-o altă aură...
- centrul: glontul
- primul cerc: gaura si capul
- al doilea cerc: lumea cazărmii
- al treilea cerc: lumea artei (spectacolul pe scena teatrului)
- al patrulea cerc: lumea înconjurătoare, realitatea obiectivă
- al cincilea cerc: sugestia ambiguă a unei lumi nedefinite (lumea viselor lui Andrei...? Lumea cealaltă, poate...?)
Acelasi episod va puncta din nou alternanta între cele două variante ale sinuciderii:
- glontul de pistolet tras în tâmplă (varianta artistică)
- glontul de AKM tras prin laringe
XIII. CURVA REGIMENTULUI
(...)
Apare si se defineste Curva Regimentului, în varianta "artistică", interpretată de Simona Radu.
XIV. ANDREI SINGUR
(...)
Episod combinat: realist si oniric. Andrei s-a refugiat din nou în poligonul de instruire a gărzii, unde visează...
Se conturează dorul de mare, printr-o secventă care începe să sugereze locul de pe faleză folosit si în planul imaginar al sinuciderii.
XV. INSTRUCTIA II
(...)
Episod realist din lumea armatei, compus din secvente filmate în cazarmă si pe câmpul de instructie.
Instructie mult mai dură decât prima, desfăsurată pe câmp, în tinută de luptă, cu măsti contra gazelor, armament complet, manevre complexe si dificile.
Finalul secventei este o apoteoză delirantă a instructiei, culminând cu depunerea jurământului.
XVI. DRAGOSTEA
(...)
Episod combinat: realist (orasul), oniric (marea), artistic (spectacolul de teatru).
Andrei si Curva se plimbă prin oras, în timpul unei învoiri.
Planul imaginar conturează si mai clar faleza de pe malul mării.
Secventa finală are loc pe scena teatrului:
Curva se retrage în culise. Andrei dă s-o urmeze, dar un "soldat" îi iese în fată, tinând pregătit vestonul Plutonierului. Andrei îl priveste cu un amestec de soc si resemnare fatalistă... apoi îl acceptă... îl îmbracă... si, pentru ultima oară, se "metamorfozează" în Plutonier.
DISSOLVE TO:
XVII. C?NTECUL PLUTONIERULUI
Cancelaria Plutonierului - int. / n.
DISSOLVE-ul dintre secventa anterioară si aceasta a inclus numai ambianta din spatele Plutonierului, care s-a metamorfozat, din decorul de pe scena teatrului, în spatiul "real" al cancelariei.
PLUTONIERUL se asază pe un scaun. Un soldat, tipul caracteristic de turnător si lingău, îi perie cizmele. PLUTONIERUL i se "confesează", bând dintr-o sticlă de vodkă si oferindu-i si lui câte o duscă foarte scurtă, după care smulge imediat sticla înapoi, pentru a bea cu multă poftă.
PLUTONIERUL:
Am auzit de-o curvă... cică se fute bine...
Soldatul meu iubit se pare c-o detine...!
Cică e iubire mare, acolo, între ei...
Să-i fac si eu o vizită... cu pantalonii-n vine!
(sarcastic)
Cu ce e oare el mai bun la pat ca mine?
(iritat)
Cu ce e oare el mai bun la pat ca mine?
(isteric)
Cu ce e oare el mai bun la pat ca mine, hăă!?
Speriat, soldatul fuge din cancelarie. PLUTONIERUL, cu un aer de taur buimac, îl urmează...
CUT TO:
Platou - ext. / n.
PLUTONIERUL beat ajunge în mijlocul platoului. De jur împrejur, cazarma doarme.
PLUTONIERUL:
Am fost si eu un tânăr care-a iubit cândva,
Dar curva aia proastă zâmbea si mă-nsela...
Colegii mei la scoală spuneau c-au capu' mare
Si mă strigau găleată...
Printre tufele de tuia si panourile cu inscriptii din jurul platoului încep să apară intermitent din întuneric leagăne, balansoare, învârtitori, tobogane proprii spatiilor de joacă pentru copii.
PLUTONIERUL a căzut în mijlocul platoului, unde se zvârcoleste în plin delir alcoolic, imaginându-si că e lovit cu picioarele din toate părtile.
PLUTONIERUL:
Si zilnic îmi cărau picioare în spinare...
Si zilnic îmi cărau picioare în spinare...
Alături de aparatele de joacă, apar acum si chipurile unor copii care râd sardonic.
în mijlocul platoului, Plutonierul se ridică greoi în genunchi. în locul uniformei, poartă acum haine de copil, pestrite si sărăcăcioase, mult prea mici pentru el, care-l fac să arate parodic si grotesc.
PLUTONIERUL:
(îngenuncheat în mijlocul platoului)
O dată n-am stiut cât face opt ori sapte
Si-am zis că patrusase!
A râs de mine-o scoală-ntreagă si-ncă
Patru clase!
Dar nimeni nu a vrut să-mi spună adevărul!
Dar nimeni nu a vrut să-mi spună adevărul!
C? FACE CINZESASE!!!
Un hohot general de râs îi răspunde. în jurul PLUTONIERULUI îmbrăcat copilăreste, COPIII din amintire sunt echipati în uniforme de soldati, croite pe măsura lor, care le vin perfect, deloc parodic.
Năuc, furibund, disperat, PLUTONIERUL se repede după ei, încercând să-i lovească cu piciorul. Dar copiii se mistuie prin DISSOLVE, fără ca suturile lui să-i poată atinge. în schimb, râsetele cresc halucinant de jur împrejur.
PLUTONIERUL priveste spre clădirile cazarmei. La toate ferestrele se văd copii echipati în soldati, care râd de el în hohote.
La ferestrele comandamentului, copiii sunt echipati în uniforme de ofiteri, cu grade si caschete.
Văzându-i, PLUTONIERUL o ia la fugă într-acolo.
Urias, gigantic, PLUTONIERUL calcă peste clădirile cazarmei, ca Godzilla sau King Kong, se împiedică de unele, se clatină, merge înainte... Deodată, descoperim că de fapt trece prin poligonul de instruirea gărzii, cu bietele lui machete...
CUT TO:
Comandament - int. / n.
PLUTONIERUL năvăleste în comandament. Nu mai poartă hainele de copil, ci o uniformă de simplu soldat.
Aleargă pe scara centrală a comandamentului, spre etajele superioare. Peretii sunt pavoazati cu portrete standard ale regilor, împăratilor si domnitorilor din istoria României: Burebista, Decebal, Traian, Alexandru cel Bun, Vlad Tepes, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Cuza...
PLUTONIERUL:
(urcând înnebunit scara)
Si-atunci mi-am zis:
Las-că mă fac eu mare!
Si-am să vă car la toti
Picioare în spinare
Si-o să vă pun
Să înmultiti
Sectoare si plantoane,
Sectoare si plantoane!
Ultimele portrete glisează si ele în delir: Groza, Dej, Ceausescu, Iliescu... apoi Napoleon, Hitler, Stalin, Mao, Kim Ir-sen, Fidel Castro...
Pe măsură ce urcă scara, PLUTONIERUL are uniforma tot mai elevată în grad.
PLUTONIERUL ajunge la usa somptuoasă de la cancelaria comandantului, care e păzită de două santinele. Santinelele încearcă să-l oprească, dar PLUTONIERUL le îmbrânceste în lături, dă usa de perete si năvăleste înăuntru...
CUT TO:
Teatrul National - int. / n.
Dincolo de usă se află loja oficială din Sala Mare a Teatrului National, în care se află câtiva spectatori VIP tipici (sugestie că ar fi însusi seful statului, primul ministru, eventual demnitari străini în vizită).
PLUTONIERUL, într-o uniformă de maresal, doldora de însemne, fireturi si decoratii, năvăleste între acesti spectatori, care tresar surprinsi.
în spatele lui, prin usa deschisă, apar din nou cele două "santinele" - din acest unghi, sunt îmbrăcate în bodyguarzi S.P.P., cu costume închise, ochelari negri si pistoale în mâini. Dar nu apucă să intervină, căci PLUTONIERUL s-a urcat pe balustrada lojei, de unde domină toată sala.
în continuare, rolul "corului" îl vor juca VIP-urile din lojă si cei doi agenti de pază si protectie.
Toti spectatorii se întorc spre loja oficială - mai putin negriciosul aflat chiar dedesubt.
PLUTONIERUL:
Si-atunci mi-am zis:
CORUL:
Ti-ai zis ti-ai zis!
PLUTONIERUL:
Las-că mă fac eu mare!
CORUL:
Las-că te faci tu mare!
PLUTONIERUL:
Si-am să vă car la toti
CORUL:
Si-am să le cari la toti
PLUTONIERUL:
Picioare în spinare
CORUL:
Picioare în spinare
PLUTONIERUL:
Si-o să vă pun
Să înmultiti
Sectoare si plantoane,
Sectoare si plantoane,
Sectoare si plantoane,
Sectoare si plantoane,
SECTOARE SI PLANTOANE!
SECTOARE - SI - PLANTOANE!!!
SECTOARE ... SI ... PLANTOANE!!!!!
Sala izbucneste în aplauze - cu exceptia negriciosului, care nu are nici o reactie.
PLUTONIERUL, cocotat pe balconul lojei oficiale, cu bratele ridicate, e aplaudat delirant, ritmic, de toată sala arhiplină.
DISSOLVE TO:
Bloc garsoniere - Int. / n.
PLUTONIERUL, beat, în uniforma sa obisnuită, cam pătată, semn că a vizitat niste bălti pe drum, urcă împleticit o scară de bloc mizerabil de garsoniere si se îndreaptă spre o usă de cel mai sordid kitsch, cu un cap metalic de leu peste vizor si spirale de vopsea roz pe fond bleu.
PLUTONIERUL:
Cât despre iubire... si vise împlinite...
(Bate la usă)
Hei... domnisoara Curvă... E cineva acasă?
(Cu o mână, îsi aranjează cravata)
Vin să-mi fac dreptate...
(Cu cealaltă mână, îsi descheie slitul)
...c-un viol de mare clasă!
Usa se deschide, PLUTONIERUL dă buzna... se aude CURVA tipând, mobile răsturnate, sticlă spartă, gemete, horcăieli, plânsete...
DISSOLVE TO:
XVIII. AM S? M? ?NTORC B?RBAT - fragmentul II
Teatrul National - Int. / n.
Tudor si formatia, în spectacol
TUDOR:
Zilele treceau din ce în ce mai greu,
CUT TO:
Clubul companiei - int. / z.
Andrei, beat, cade peste usa unui rastel de armament, care se clatină cu zgomot.
TUDOR (V.O.):
S-a apucat să bea...
CUT TO:
Foisor - ext. / n.
Andrei stă de gardă într-un foisor metalic. De jur-împrejur, se întinde parcul auto: zeci si zeci de tancuri si T.A.B.-uri aliniate, apoi camioane si alte vehicule militare. Vântul suieră printre ele. Cad primii fulgi de zăpadă ai noii ierni.
TUDOR (V.O.):
Si când făcea de gardă, de frică, fluiera.
Plângea pe-ascuns din ce în ce mai des...
DISSOLVE TO:
Perete - Ext. / n.
Mâna lui Andrei crestează pe un zid, cu baioneta, literele A.M.R...
DISSOLVE TO:
Poligon de tragere - ext. / zi
Tinte mecanice care se ridică si coboară, pe câmpul poligonului de tragere, în viscol.
în zăpadă, mâinile lui Andrei, livide, cu unghiile vinete, scormonesc febril.
Se ridică, singur, în mijlocul vifornitei, privind aiurit în jur.
Din foisorul de control al poligonului, PLUTONIERUL îl priveste sardonic. Acum are o uniformă completă de ofiter sovietic.
TUDOR (V.O.):
Cartusele cu mâinile-nghetate prin zăpadă
Le tot căuta...
Picioarele deja nu si le mai simtea,
Si o căldură-nvăluie tot trupul...
DISSOLVE TO:
Perete - Ext. / n.
Mâna lui Andrei continuă să cresteze pe un zid, cu baioneta, după literele A.M.R., o cifră care pare să fie 8...
DISSOLVE TO:
Bloc garsoniere - Int. / z.
Pe usa Curvei e aplicat acum un lacăt.
ANDREI stă asezat pe scară, în fata usii, plângând.
ANDREI:
Simt că-nnebunesc si masca asta
Nu mă mai slăbeste!
CUT TO:
Câmp instructie - Ext. / zi
ANDREI, cu tot echipamentul si masca pe figură, cu o ranită grea si cu A.G.-ul în spinare, printre aparatele de instructie, urcă o biută.
PLUTONIERUL face instructie individuală cu el. De data asta, poartă o uniformă completă de ofiter SS.
în apropiere, ceilalti soldati stau asezati de voie, mâncându-si suplimentul.
ANDREI se împiedică si cade, se ridică, urcă mai departe, cărându-si în spate A.G.-ul. Disperat, îsi smulge masca de pe fată.
ANDREI (V.O.):
M-am săturat de palme si de pumni în crestet!
Mamă, de ce nu vii să mă ajuti?
PLUTONIERUL:
(într-o uniformă napoleoniană)
(răcneste)
Târâs, soldat!
ANDREI cade cu fata la pământ. Când se ridică, în noroi a rămas întipărit negativul fetei lui.
CUT TO:
Sectorul companiei - Int. / n.
Bocancii sunt aliniati ca în fiecare noapte. ANDREI, de planton, în genunchi, îi numără. Se pierde cu firea, ridică privirea, începe să se roage plângând.
ANDREI:
Doamne, Dumnezeule, te rog, stai lângă mine în planton,
DISSOLVE TO:
Ciupercă de gardă - Ext. / n.
în gardă, ANDREI îsi tine AKM-ul cu ambele mâini, privindu-l fix.
ANDREI (V.O.)
Nu mă lăsa s-apăs trăgaciul sau s-adorm,
DISSOLVE TO:
Perete - Ext. / n.
Mâna cu baioneta a terminat de crestat cifra 8 a A.M.R.-ului.
ANDREI (V.O.)
Si spune-mi care-i A.M.R.-ul, Doamne!
Imaginea se răstoarnă cu 90 de grade, simultan cu un trans înapoi, care relevă întreaga inscriptie: 8 este de fapt OMEGA. A.M.R. infinit...
DISSOLVE TO:
Dusuri - Int. / n.
Toti soldatii, goi, văzuti din spate, intră în sala dusurilor, într-o aliniere perfectă, cu miscări de automat. Când se întorc cu fata, constatăm că... toti sunt ANDREI, multiplicat printr-un efect special. Dar în acelasi timp, toti "Andreii" se contopesc într-unul singur. în clipa următoare, din toate dusurile începe să tâsnească apă rece ca gheata. Andrei îsi cuprinde trupul cu bratele, clăntănind.
ANDREI:
Pentru mine un an nu e mult...!
La robinet, PLUTONIERUL, în tinuta unui comandant războinic medieval, trage maneta în pozitia opusă.
ANDREI:
Pentru mine un an nu e mult...!!!
Apa rece a dusurilor devine brusc fierbinte, aburindă.
Sub dus, ANDREI deschide bratele, strigând refrenul:
ANDREI:
Am să mă-ntorc bărbaaaaaaaaaaaaaa...
PLUTONIERUL, acum în tinută de centurion roman, smulge un dus din locas si începe să-l biciuiască pe ANDREI cu jetul de apă clocotită.
ANDREI:
...aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa...
Cu bratele desfăcute în cruce, ANDREI îsi încheie refrenul, iar capul îi cade în piept.
ANDREI:
...aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaat!!!
DISSOLVE TO:
Perete - Ext. / zi.
A.M.R. INFINIT, crestat pe perete, în lumina zilei.
DISSOLVE TO:
Corpul de gardă - Ext. / zi.
Zi calmă de iarnă, cu soare tăios. Atmosferă pasnică.
Soldatii îsi încarcă AKM-urile la intrarea în gardă. ANDREI e printre ei. Un soldat îl întreabă ceva.
TUDOR (V.O.)
în ziua aceea, colegii îi ziceau:
"Ce e cu tine? Esti cam palid azi..."
ANDREI ridică privirea spre soldat, cu un zâmbet straniu. Nu răspunde, ridică doar din umeri.
ANDREI (V.O.)
Mă simt chiar bine...
STOP CADRU cu prim-planul lui ANDREI.
TUDOR (V.O.)
...dar ochii îi sticleau,
Mâinile lui ANDREI continuă să introducă în încărcător cartusele.
TUDOR (V.O.)
La gândul că va fi de gardă...
ACELASI STOP CADRU cu chipul lui ANDREI, acum în grosplan.
TUDOR (V.O.):
A doua zi...
DISSOLVE TO:
Teatrul National - Int. / n.
Tudor îsi ridică mâna cu pistolul la tâmplă.
TUDOR:
Mai e o clipă până când glontul
îmi va mângâia tâmpla dreaptă...
De undeva începe un vuiet vag, apropiindu-se...
DISSOLVE TO:
Ciupercă de gardă - Ext. / n.
Efectul de DISSOLVE afectează numai ambianta. TUDOR/ANDREI rămâne acelasi, cu pistolul la tâmplă. Sub bărbie, se materializează, printr-un nou DISSOLVE, teava AKM-ului. Ambele arme sunt îndreptate spre capul lui ANDREI, ambele sunt materiale, ferme.
Vuietul creste în intensitate si...
Ambele arme trag în acelasi timp, cu un bubuit reverberat.
Flăcările de la gura tevii se întâlnesc într-o cruce de lumină. Focul AKM-ului străbate laringele si capul lui ANDREI, iesind prin zona encefalului si formând piciorul crucii, iar focul pistolului îl străbate de la o tâmplă la alta, formând bratul crucii.
în jurul crucii izbucnesc efecte psihedelice, învăluind rapind capul lui Andrei si făcându-l să dispară, după care o serie de cadre disparate din film se succed cu repeziciune, conform versurilor:
Secventă de montaj
...trag un glont în cap!
M-a lăsat iubi...
...nume DUMNEZEU!
Dragă Andrei...
Javră nu vorbi...!
...iubirea se...
Am doar optispe ani...!
Am doar optispe ani...!
Am doar /
XIX. EPILOG
Teatrul National - Int. / n.
Secventă de montaj
Tudor, căzut în mijlocul scenei.
Spectatorii se ridică în picioare.
începe Epilogul.
Tudor s-a ridicat, si-a scos mantaua si boneta, iar acum vine spre rampă.
în timpul Epilogului, spectatorii cântă în cor, o dată cu formatia (singurul care nu s-a ridicat si nu reactionează e negriciosul).
în paralel, după cum se indică mai jos, vor fi inserate de la un moment dat alte cadre, filmate separat sau copiate din reportaje:
TOTI:
Celor care cred că lumea asta cu iubire va scăpa,
Celor care cred că dragostea va mai schimba ceva,
Le vom cânta... le vom cânta... le vom spune-asa:
Nimeni n-o să îti explice ce e dragostea,
Asta singur într-o zi de vară vei afla,
Si atunci... să nu uiti... de inima ta.
Binele si rău-n jurul tău se vor juca,
Lumea asta moartă va-ncerca să-ti fure dragostea,
Niciodată... să nu uiti... de inima ta.
Celor care cred că visele nu pot muri,
Celor care stiu că ura nu naste copii,
Le vom cânta... le vom cânta... le vom spune-asa:
Cadre ilustrative frumoase, lirice, adecvate versurilor: cupluri de tineri, familii, părinti cu copii, perechi de bătrâni, oameni cu animale, etc.
TOTI:
Nimeni n-o să îti explice ce e dragostea,
Asta singur într-o zi de vară vei afla,
Si atunci... să nu uiti... de inima ta.
Binele si rău-n jurul tău se vor juca,
Lumea asta moartă va-ncerca să-ti fure dragostea,
Niciodată... să nu uiti... de inima ta.
Cadre spectaculoase cu mari orase ale lumii: Londra, Madrid, New York...
TOTI:
Nimeni n-o să îti explice ce e dragostea,
Asta singur într-o zi de vară vei afla,
Si atunci... să nu uiti... de inima ta.
Cadre scurte din luările de ostatici de la liceul din Belsan si teatrul din Moscova.
TOTI:
Binele si rău-n jurul tău se vor juca,
Cadre scurte din atacurile teroriste de la Madrid si Londra.
TOTI:
Lumea asta moartă va-ncerca să-ti fure dragostea,
Cele două Boeing-uri intrând în Turnurile Gemene.
TOTI:
Niciodată... să nu uiti... de inima ta.
Turnurile Gemene prăbusindu-se.
Spectatorul Negricios duce mâna în dreptul inimii.
TOTI:
Niciodată... să nu uiti... de inima ta.
Spectatorul Negricios face un gest scurt, ca pentru a actiona un declansator.
FADE OUT.
TUDOR (V.O.):
Niciodată... să nu uiti...
Scenariu cinematografic de
Mihnea Columbeanu
Phil J. Collins
( după albumul rock omonim al formatiei Vama Veche )
- fragmente -
I. Pregeneric: "ARMATA"
Piesa "Armata", premergătoare albumului "A.S.M.I.B."
Secventă de montaj constituită exclusiv din fotografii alb-negru, filmate static sau dinamic, ilustrând mai explicit sau mai implicit versurile.
în prima parte, fotografiile vor fi eminamente documentare, reprezentând imagini din diverse epoci si spatii geografice (de exemplu: armata română în anii 1910-1920, în anii 1940-1945, în anii 1960-1990; armata sovietică; armata germană; armata americană; armata japoneză; armata britanică; etc.)
Treptat, în ultima parte, vor începe să se insereze fotografii (de aceeasi calitate grafică) extrase din secventele filmului - imagini pe care le vom regăsi apoi "în miscare", la locurile respective.
II. Generic: "UVERTURA"
Uvertura spectacolului "A.S.M.I.B.", în Sala Mare a Teatrului National.
Teatrul National, Sala Mare - int. / n.
REPLACE derulat pe cortina semitransparentă:
?N ULTIMA VREME, NUM?RUL SINUCIDERILOR DIN ARMATA ROM?N? CONTINU? S? CREASC?. ?N NOAPTEA DE 28 IANUARIE 1996, ?N UNITATEA MILITAR? 0283 DIN NORD-VESTUL ROM?NIEI, A AVUT LOC UN TRAGIC ACCIDENT - SAU, AFIRM? SURSE NEOFICIALE, UN NOU CAZ DE SINUCIDERE: SOLDATUL ANDREI GAVRIL? A FOST G?SIT ?MUSCAT ?N CAP, LA SF?RSITUL SCHIMBULUI II DE GARD?. GLONTUL A PENETRAT LARINGELE SI A IESIT PRIN ZONA ENCEFALULUI, MOARTEA SURVENIND PE LOC. SE PARE C? DE ACEAST? STARE DE FAPT SUNT VINOVATE NU NUMAI CADRELE MEDICALE DIN CENTRELE DE RECRUTARE, CI SI UNELE CADRE CU FUNCTII DE CONDUCERE DIN UNIT?TILE MILITARE ALE MINISTERULUI AP?R?RII NATIONALE. SOLDATUL ANDREI GAVRIL? A DECEDAT CU DOU? ZILE ?NAINTE DE TERMINAREA STAGIULUI MILITAR.
Cortinele se ridică succesiv.
Pe practicabilele mobile, se ridică treptat de sub scenă:
Cei doi instrumentisti de chitară bas si bateristul (Liviu Mănescu, Eugen Caminski, Răzvan Lupu - Lapi)
Cei doi keyboardisti (Traian Bălănescu si Pollymoog - sau Raoul)
Solistul: Tudor Chirilă, în rolul Andrei Gavrilă, cu pistolul la tâmplă.
Sala e arhiplină. Sunt ocupate până si locurile de pe scări. Spectatori de toate vârstele si conditiile sociale, cu chipurile abia conturate în întuneric, urmăresc spectacolul.
Se insistă cu măsură, atâta cât să fie retinut, asupra unui spectator asezat chiar sub loja oficială: un bărbat de vârstă nedefinită, negricios.
Pe tot parcursul secventei, se desfăsoară genericul, prin titluri în supraimpresiune care glisează ascendent pe "tambur", în acelasi ritm cu ridicarea elementelor scenice (cortine si practicabile).
III. "PROLOGUL"
în scenă, Andrei, în manta militară, cu bonetă, si pistolul la tâmplă.
Soundtrackul piesei muzicale contine fosnetele unei nopti de vară, cântece de greieri, ropotul unui cal în galop...
ANDREI:
Mai e o clipă până când glontul
îmi va mângâia tâmpla dreaptă...
DISSOLVE TO:
Faleză pe malul mării - ext. / n.
Treptat, discret, în întunericul din jur încep să se distingă elementele unei nopti de vară: coroane de copaci fermătând în vânt... undeva, în fundal, marea în apele căreia se oglindeste argintată luna...
ANDREI:
Tăcut si trist, singurul meu
prieten stă pe teavă si-asteaptă...
Andrei coboară pistolul de la tâmplă... îl contemplează...
ANDREI:
Am auzit că-n astfel de momente
poti să-ti vezi viata toată...
DISSOLVE TO:
Ciupercă de gardă - ext. / n.
Mâna lui Andrei întoarce pistolul pe o parte, pe alta...
Fundalul sonor al verii persistă, dar... în jurul mâinii si al lui Andrei, ambianta se schimbă, înlocuită cu a unei nopti de iarnă: troiene uriase, cer senin ca sticla, sugerând un ger năprasnic, stele care se oglinesc în zăpada înghetată.
Nici arma nu mai e un simplu pistolet: a devenit un pistol-mitralieră AKM.
Andrei stă în postul de gardă, asezat pe zăpadă, cu spatele rezemat de stâlpul "ciupercii" de lemn. Tine AKM-ul între genunchi, cu teava în sus, spre gât. Se pregăteste să-si potrivească teava pe beregată, coliniar cu creierul. Miscările îi sunt încă ezitante.
ANDREI:
Am să-nchid ochii ca să văd
filmul ăsta prost măcar o dată...
Cu o expresie de agonie, Andrei închide ochii. Teava AKM-ului urcă încet, atingându-i laringele...
ANDREI:
Mai e o clipă până când glontul
îmi va mângâia tâmpla dreaptă...
Teava armei se "sterge" treptat (dissolve), în timp ce în dreptul tâmplei apare din nou, prin acelasi procedeu, teava pistolului, parcă încercând să se materializeze.
DISSOLVE TO:
Teatrul National - int. / n.
Traian, la keyboard, pianotând măsurile fragmentului muzical care ilustrează amintirile din copilărie.
DISSOLVE TO:
Maternitate - ext. / zi
Imagine video de familie tipică: mama iese cu Andrei în brate, sustinută de tată. Râd spre cameraman, îl arată pe Andrei, compun o "poză de familie".
ANDREI:
Am să mă nasc si-am să strig si-am
să plâng mama zâmbeste si-asteaptă...
CUT TO:
Scoală - ext. / zi
Imagine video de familie: Andrei, cu alti copii, iese din scoală, la sfârsitul primei zile din clasa întâi; e ciufulit, cu genunchiul julit. Aleargă spre părinti si cameraman.
ANDREI:
?mi curge sânge din genunchi, e
prima zi de scoală, am trei cucuie...
CUT TO:
Scoală - ext. / zi
Imagine video de familie: serbarea de sfârsit de an, clasa I. Andrei primeste doar diploma de "Mentiune". Revenind cu ea spre familie, se uită înciudat spre alti copii, care au coronite si cărti.
ANDREI:
Doamna mă-ntreabă: "Un păr plus
o pară?" Răspund: "O gutuie..."
Deodată, strigat de cineva din familie, Andrei întoarce capul spre camera video. STOP CADRU, imortalizând expresia lui, mult prea tragică pentru o asemenea situatie - ca un soi de premonitie...
QUICK DISSOLVE TO:
Ciupercă de gardă - ext. / n.
Andrei soldat, în postul de gardă.
Teava AKM-ului, la beregată, si teava pistoletului, la tâmplă, oscilează în DISSOLVE-uri alternative, ca si cum cineva nu s-ar putea hotărî care armă să rămână. în final, dispar amândouă.
ANDREI:
Mai e o clipă până când glontul
îmi va mângâia tâmpla dreaptă...
QUICK DISSOLVE TO:
Teatrul National - int. / n.
Liviu, cu chitara, cântând măsurile fragmentului muzical care ilustrează amintirile din adolescentă.
DISSOLVE TO:
Casa Andrei - Int., zi
Fotografii de familie: Andrei, la paisprezece ani, cu părintii; apoi, cu câtiva colegi si tortul cu paisprezece lumânări; apoi singur, cu chitara pe care a primit-o.
ANDREI:
E ziua mea, si pe pat, corzile
si chitara m-asteaptă...
Foto buletin: privită mai de aproape, fotografia dezvăluie o vânătaie pe obrazul lui Andrei.
Sală de clasă - int., zi
Imagine video de familie: un ofiter de politie îi dă lui Andrei primul său buletin, "în cadru festiv". ?i observă vânătaia, acum mai stearsă, îl tachinează, îl amenintă glumet cu degetul. Andrei, încurcat, multumeste, îsi ia buletinul si revine spre fundul clasei si spre camera video.
ANDREI:
Trei găligani îmi cer bani, pumnii-s
grei, pumnii-s tari, cad în noapte...
Parc - ext., seară (regim)
Andrei cu Raluca, într-un parc; undeva în spate, un chiosc de răcoritoare. Cei doi pozează pentru un fotograf. BLITZ si STOP-CADRU: Andrei si Raluca rămân imortalizati într-o fotografie "suvenir".
ANDREI:
O întâlnesc, ies cu ea la un
suc, ne plimbăm, două soapte...
Privită mai de aproape, doar cu prim-planul lui Andrei vizibil, fotografia relevă, din nou, dincolo de aparenta veselie adolescentină, o undă de groază interioară în expresia lui - ca o nouă premonitie...
QUICK DISSOLVE TO:
Ciupercă de gardă - ext. / n.
Andrei soldat, în postul de gardă. Expresia lui reproduce partial chinul lăuntric sugerat anterior.
Acum nu se mai vede decât teava pistoletului la tâmplă: scurtă oscilatie de DISSOLVE la început, apoi imaginea îsi stabileste ferm materialitatea.
ANDREI:
Mai e o clipă până când glontul
îmi va mângâia tâmpla dreaptă...
DISSOLVE TO:
Teatrul National - int. / n.
Lapi, la tobe, bătând măsurile fragmentului muzical care ilustrează amintirile de la sfârsitul liceului.
DISSOLVE TO:
Casa Andrei - int., / n.
în camera lui Andrei, în semiobscuritate, chitara stă rezemată de perete... pe masă stă aparatul de fotografiat, alături camera video (ambele nefunctionând, evident); în apropiere, abia sugerati, Andrei si Raluca fac dragoste.
ANDREI:
Buzele mele, pielea ei, trupul
nostru, un fior ne străbate...
CUT TO:
Liceu - ext. / zi
Pe trotuarul din fata liceului, Andrei si colegii se bucură exuberant de rezultatele la bacalaureat. Unul năvăleste în grup, destupând o sticlă de sampanie. Spuma îi stropeste pe toti. Andrei înhată primul sticla.
ANDREI:
Cu sapte-am luat bacul, mă bucur,
golesc sticla toată...
Imaginea se reia aidoma de câteva ori - fragmente tot mai scurte din finalul ei, exuberanta sărbătoririi contrastând tot mai frapant cu dramatismul următoarelor versuri.
ANDREI:
Pe masă-i hârtia semnată,
mama plânge, mă cheamă-n armată...
Pe masă-i hârtia semnată,
mama plânge, mă cheamă-n armată...!
Pe masă-i hârtia semnată,
mama plânge, mă cheamă-n armată...!!!
Pe masă-i hârtia semnată,
mama plânge...
IV. "18 ANI"
(Episodul nu e lucrat, asa că deocamdată îi conturez doar conceptia.)
Pentru "18 ANI", am în vedere o secventă muzical coregrafică complexă - mult mai adecvată decât clipul realizat pe baza aceleiasi piese.
Momentul pre-muzical initial va fi filmat în cheie realistă, acasă la Andrei, care-si sărbătoreste majoratul cu prietenii.
în momentul când Andrei începe să cânte, se va trece la începutul piesei interpretate în spectacol, pe scena teatrului.
în continuare, montajul va crea o continuitate permanentă între miscările trupei de balet de pe scenă si cele ale acelorasi dansatori în decorul real al Bucurestiului. Treptat, secventele din decor real vor deveni predominante, fată de cele de pe scenă. Totusi, se vor intercala destule imagini din interpretarea live a piesei în spectacol, insistând pe Tudor si pe ceilalti membri ai formatiei.
V. "TRECEREA"
Casa Andrei - Int. / zi.
Mama lui Andrei îi deschide usa unui gradat.
GRADATUL:
Bună ziua, familia Gavrilă?
MAMA:
Da...?
GRADATUL:
Aici locuieste Andrei Gavrilă?
MAMA:
Da, de ce?
GRADATUL:
(îi înmânează o hârtie)
Acesta este ordinul de încorporare
pentru fiul dumneavoastră.
MAMA:
Bine, da' Andrei...
GRADATUL:
Să se prezinte la unitate în ziua
de 30 ianuarie. La revedere.
MAMA:
La revedere...
Teatrul National - int. / n.
Pe ultimul practicabil se ridică lent în scenă Corul.
CORUL:
Visul tău s-a terminat:
Trebuie să fii bărbat.
Mintea ta se va căli,
Visele-s pentru copii.
O să-nveti să ai răbdare,
O să te-nvătăm s-asculti,
O să-nveti ce e onoarea,
O să te-nvătăm să lupti!
N-o să meargă ca pe roate,
Dar ai să te-ntorci bărbat!
O să-nveti ce-i libertatea,
Vei fi om adevărat!
(Notă: Nici acest episod încă nu l-am gândit complet; m-ar tenta să-l las doar sub forma din spectacol, întrucât e foarte expresivă - evident, decupat si montat dinamic, pentru a-i pune în valoare dramatismul. Totodată, însă, mă gândesc si la o variantă pur cinematografică, echivalând la fel de eficient figurile de stil folosite pe scenă. încă n-am găsit-o.)
VI. DRUMUL
Gara Obor - ext. / zi
Este cea mai lungă piesă a albumului, si presupune un episod foarte complex, format din mai multe secvente. Deocamdată, voi enunta doar câteva intentii:
Spre finalul drumului, peisajele exterioare vor fi tot mai stranii: câmpii înzăpezite sau miristi înghetate, păduri tăiate sau inundate, unde apa a înghetat la rădăcina copacilor, zone deluroase sau montane neobisnuite, localităti tot mai rare, cu case mai răzlete, mai mici, mai sărăcăcioase... Cele mai bizare vor apărea în final, conturând o goană halucinantă printr-un no man's land atemporal, unde se găseste Cazarma.
Pe parcurs, locomotiva trenului se va schimba de mai multe ori, devenind de fiecare dată tot mai "retro": initial locomotivă electrică, apoi locomotivă diesel normală, apoi locomotivă diesel mică, si în final, locomotivă cu cărbuni.
în mod paradoxal, pe măsură ce sunt tot mai înapoiate, locomotivele se vor deplasa tot mai repede. Locomotiva cu cărbuni din final va trage trenul cu o viteză dementială (corespunzătoare crescendo-ului din piesă), într-un montaj delirant de roti, pistoane, traverse, sine, fum, alternând cu chipurile recrutilor, cei mai multi beti, unii cântând, altii râzând isteric, altii plângând, altii dormind, unul vomând pe fereastra vagonului, ca un panopticum de măsti din Dante, Goya sau Bosch.
După acest final apocaliptic, se trece brusc, prin...
CUT TO:
VII. CAZARMA
Cazarma - ext./int.; zi
Teatrul National - Int. / n.
(Notă scenografică)
Uniformele militare care apar în continuare vor fi abstracte. Pe conceptia generală a uniformelor armatei române din anii 1990-2005, ele vor contine si elemente (petlite, grade, galoane, centuri, bonete, caschete, încăltăminte, etc., etc.) sugerând alte armate: americană, sovietică, nazistă - eventual chiar si mai vechi, în cazul ofiterilor (sugestii de brandenburguri si fireturi, etc.)
Pentru ca toate aceste elemente să poată fi prezentate cât mai bogat, dar fără a încărca exagerat costumele, ele vor fi repartizate pe diversele variante de uniforme:
- tinuta de birou
- tinuta de front
- tinuta de instructie
- tinuta de gală
- tinuta de luptă
Printr-o perdea de la etajul comandamentului, se vede trenul sosind încet, pufăind, în gara de vizavi de unitate. Mâna Plutonierului dă usor la o parte perdeaua. Camera înaintează, iesind "prin geam", îsi continuă miscarea în exterior (pe macara), apropiindu-se încet si transfocând lent spre soldatii care încep să coboare din vagoane, aliniindu-se cu valizele. Primul grup format porneste spre poarta unitătii.
PLUTONIERUL (V.O.)
Atentiune! Ascultati comanda la mine!
Alinierea la gardul verde - repede,
fuga MARS! în ordine, veti preda
efectele personale, si vă veti lua
în primire uniforma. De astăzi înainte,
sunteti soldati ai patriei noastre!
Camera urmăreste primul grup, în aceeasi miscare de pe macara, intrând pe poartă... Lângă gard, pe un capăt de alee, alt grup s-a aliniat deja, cu valizele la picioare. Un ofiter se plimbă prin fata recrutilor, cu pas măsurat, parcă trecându-i în revistă.
Această miscare a camerei va continua prin toată zona companiilor, surprinzând diferite grupuri de noi recruti care sosesc si sunt luati în primire de gradati si ofiteri. Următoarele cadre alternative se vor insera casetat, în diverse zone ale ecranului, fără să întrerupă miscarea continuă a camerei din unghiul fals-subiectiv al Plutonierului (căci, în fond, camera pe macara e mai degrabă subiectivul unui vultur în zbor lent, decât al unui om care merge pe picioarele lui), până la începutul părtii vocale a piesei.
Toate cadrele din casete vor fi conturate în flou si vor apărea prin DISSOLVE IN si DISSOLVE OUT, astfel încât să nu spargă "curgerea" cadrului principal.
Pe scena teatrului, Andrei se asază pe un scaun. Un frizer îi pune un cearsaf la gât si începe să-l tundă.
Acest plan întreg al lui Andrei în timp ce este tuns va rămâne permanent în cadru, simultan cu celelalte casete, mai scurte. Camera va transfoca spre el foarte lent, astfel încât, pe tot parcursul cadrului, planul să se strângă imperceptibil de la întreg la grosplan.
în sectorul companiei, soldatii primesc echipamente de la magazie.
în dormitor, soldatii îsi aleg paturile, îsi pun valizele dedesubt.
La spălător, unii soldati se bărbieresc. Constată că au numai apă rece.
Echipati cam stângaci, cu miscări nesigure, într-un pluton aliniat aiurea, soldatii merg spre sala de mese.
în sala de mese, soldatii îsi iau pe tăvi cina: farfurii metalice cu zeamă amorfă în care pluteste câte un cartof, căni de inox pline pe jumătate cu ceai, câte o bucată de pâine neagră.
Pe platou, soldatii îsi cremuiesc bocancii, admonestati de un gradat.
SUBIECTIVUL PLUTONIERULUI: în fata companiei, soldatii se încolonează sub comanda gradatului. Au cu ei valizele. Pornesc spre locul de adunare de pe platou. Alinierea si cadenta sunt încă jalnice. Camera le urmăreste lent deplasarea.
Soldatii ajung la locul de adunare. La comanda gradatului, se dispun în formatia "pentru inspectie", cu valizele la picioare, deschise. Gradatul le inspectează tinuta, face diverse observatii. Cei admonestati încearcă să si-o corecteze. între timp, de la distantă, camera continuă să se apropie inexorabil, treptat bratul macaralei coborând-o pentru ca în final să ajungă la înăltimea unei straturi omenesti si să continue ultima parte a apropierii printr-un fel de travelling înainte - unghi subiectiv Plutonier.
în mijlocul plutonului se află Andrei, care se chinuieste să-si închidă copca. Gulerul îl strânge prea tare. O deschide din nou. Gradatul îl pune să si-o încheie. Se conformează - dar se sufocă, abia mai poate respira...
Gradatul observă "camera" (Plutonierul) care a ajuns în fata lor si strigă (neauzit) o comandă ("Atentiune!"). Toti soldatii iau pozitia drepti. Andrei continuă să se chinuie cu copca.
Miscarea camerei continuă, apropiindu-se de Andrei până la prim-plan.
în acest timp, caseta cu Andrei tuns a ajuns la grosplan. Dintr-o dată, Andrei cel tuns se metamorfozează instantaneu: îsi smulge cearsaful, sare în picioare (un trans înapoi brusc readuce cadrul la plan întreg). E îmbrăcat în uniforma Plutonierului. PLUTONIERUL astfel apărut se apropie intempestiv, ridicând microfonul la gură.
Pe platou, brusc, violent, Plutonierul îsi înfige mutra în fata lui Andrei. Efectul este cu atât mai socant, cu cât cele două profiluri fată-n fată sunt ale aceluiasi actor în dublu rol (Tudor Chirilă).
PLUTONIERUL:
Băi jigodie, nu te mai misca!
?l apucă pe Andrei de guler, închizându-i cu forta copca, strângându-l de gât si zgâltâindu-l brutal.
PLUTONIERUL:
Viata ta-i un an în mâna mea!
Terminând de încheiat copca, Plutonierul îi dă un brânci înapoi, simultan cu un cap în gură. Andrei se împiedică de valiza soldatului din spatele lui si cade.
Plutonierul răcneste la el:
PLUTONIERUL:
Po' să misti doar când îti ordon eu!
Andrei, căzut pe spate, cu sângele începând să-i curgă din nas si din gură, priveste socat la plutonier, care din unghiul lui apare urias, nefiresc.
PLUTONIERUL:
Po' să-m' spui pe nume: DUMNEZEU!
Plutonierul ridică valiza lui Andrei, cu dispret, răsturnându-i continutul pe platou.
PLUTONIERUL:
Am să scot si creierii din voi,
Cizmele plutonierului împrăstie lucrurile lui Andrei prin zăpada murdară.
PLUTONIERUL:
Am să vă spăl inima-n noroi,
Mâna plutonierului culege dintre obiecte o fotografie a Ralucăi si o face ghemotoc.
PLUTONIERUL:
N-o să vă mai las nici să iubiti,
Andrei priveste socat, cu lacrimi în ochi si fata plină de sânge.
PLUTONIERUL:
N-am nevoie de soldati răniti!
Cu greu, Andrei se ridică în picioare.
într-o parte a ecranului se conturează în flou o casetă, cu Tudor Chirilă în spectacolul de teatru: Plutonierul se acoperă cu cearsaful de la tuns, redevenind Andrei.
ANDREI (CASET?):
Nu-nteleg ce ce tipati, eu v-am auzit.
Să iubesti nu cred că-nseamnă doar să fii rănit.
Plutonierul îl priveste contrariat, cu furie si dispret.
ANDREI (CASET?):
Dumnezeu e Dumnezeu, nu e plutonier,
Viata mea e-n mâna lui... Asta cred si sper...
Plutonierul îl apucă de pieptii vestonului, trăgându-l încet spre el, până ajung iar fată-n fată, iar atunci, îl scuipă în obraz. Caseta se "sparge" si dispare.
PLUTONIERUL:
Ochii tăi cei blânzi mă fac să scuip!
Mă-ta a zburat de mult din cuib!
?l trage după el, în afara formatiei, cărându-i pumni în cap si după ceafă.
PLUTONIERUL:
Hai cu mine, să te-nvăt să zbori!
Brusc, îi pune o piedică si-l trânteste pe burtă într-o băltoacă.
PLUTONIERUL:
Pentru tine, soarele e-n nori!
Andrei, si mai plin de sânge si noroi, se adună cu greu pe picioare. E atât de ametit de lovituri, încât abia reuseste.
Caseta se conturează din nou, mai lent, mai ezitant...
ANDREI (CASET?):
Mama m-a-nvătat să zbor înaintea ta.
Soarele iese din nori, spre a lumina.
Mama m-a-nvătat să zbor înaintea ta.
Soarele iese din nori, spre a lumina.
între timp, din alte părti ale cazărmii, încep să sosească plutoane si companii, în formatii aliniate, mergând în cadentă, adunându-se pe platou pentru inspectie.
CORUL:
Tre' să faci tot ce spune,
Tre' să faci cum vrea el!
Tre' să uiti că ai nume.
Că te cheamă-ntr-un fel!
Alternativ, diverse cadre cu instructia de front a plutonului lui Andrei, precum si cu alte activităti. De exemplu:
- întoarceri stânga-dreapta
- Mers cu formatia prin unitate, învătând cadenta
- Mers cu formatia prin unitate, "cu cântec"
- Salturi înainte
- Mers târâs
- Prezentarea armei pentru onor
- Curătirea armamentului
- Curătirea sectoarelor
- Coaserea uniformei, înainte de culcare
- Stingerea
Formatiunile de soldati se adună din toate părtile, în careu pe platou, numărul lor mereu crescând, cadenta pasilor, miscările sacadate ale bratelor, combinându-se cu crescendo-ul corului.
CORUL:
Tre' să faci tot ce spune,
Tre' să faci cum vrea el!
Tre' să uiti că ai nume.
Că te cheamă-ntr-un fel!
Noaptea, bocancii sunt aliniati pe sectorul companiei.
în dormitor e întuneric. Toti soldatii dorm adânc, într-un cor de sforăituri.
Deodată, usa se dă de perete si în cadrul ei, conturat de lumina de pe sectorul companiei, apare Plutonierul, în uniformă de serviciu, cu banderola de O.S.R. pe brat.
PLUTONIERUL:
Visele-s o lume de căcat!
Andrei tresare, buimac, în acelasi timp cu ceilalti soldati.
PLUTONIERUL:
Nu ai voie să visezi soldat!
într-o cabină de W.C., Andrei cade de-a berbeleacul, lovindu-se cu capul de faianta zidului.
PLUTONIERUL:
Bine ai venit în lumea mea,
Din usă, Plutonierul îi mai aruncă o perie de rădăcini si o cârpă...
PLUTONIERUL:
Lumea-n care nu mai poti visa!
...si trânteste usa.
Andrei a rămas singur în cabina de W.C., căzut în genunchi pe platformele pentru tălpi, cu peria si cârpa în mâini.
De sus îl cuprinde un spot luminos, izolându-l complet de decorul insalubru al W.C.-ului, care se pierde în întuneric.
ANDREI:
Visele nu ti le dau,
Nu mi le poti lua,
Visele sunt lumea mea,
Pusca e lumea ta...
DISSOLVE TO:
VIII. AM S? M? ?NTORC B?RBAT - fragmentul I
Dormitor - Int. / n.
Teatrul National - Int. / n.
în fundul dormitorului, câtiva soldati beau, râzând pe înfundate. Andrei, frânt de oboseală, chinuit, se apropie încet de patul lui. Soldatii îl cheamă la ei.
în paralel, se conturează din nou o casetă, cu Tudor Chirilă în spectacol.
TUDOR:
în seara-aceea tristă, colegii lui nu l-au mai bătut.
"Hai vino, băi, încoace, să bei rachiu de dud!
Ce naiba, bă băiete, fii bărbat!" - dar el plângea...
Caseta ajunge să ocupe tot ecranul.
Tudor cântă solo la microfon, restul formatiei îl acompaniază la instrumente. Decupajul si montajul îi evidentiază pe toti, individual si în grup.
TUDOR:
Pentru mine un an nu e mult!
Pentru mine un an nu e mult!
Am să mă-ntorc bărbat!
Am să mă-ntorc bărbat!
Am să mă-ntorc bărbat!
(NOT?: Episoadele următoare, până la cele premergătoare finalului, încă nu sunt scrise; mă rezum la a le enumera, adăugând doar câteva notatii necesare pentru o mai bună perceptie a constructiei dramaturgice generale.)
IX. PAUZA
(...)
Secventă onirică, în care se combină trei planuri:
- dormitorul cazărmii
- scena teatrului
- lumea viselor lui Andrei, cu Raluca sugerând discret o prezentă angelică sau Divină.
X. INSTRUCTIA I
(...)
Episod de un realism brutal (dar si stilizat cinematografic) din lumea cazărmii.
Instructie în unitate: pe platou, pe baza sportivă.
O secventă scurtă va prezenta instructia în poligonul de instruire a gărzii (unde, de regulă, există o machetă a întregii unităti, cu spatii si clădiri miniaturale, printre care soldatii pot circula, pentru a învăta amplasamentul si topografia posturilor de gardă).
XI. SCRISORILE
(...)
Episod construit pe două planuri: cazarma, si Raluca.
Andrei primeste scrisoarea pe platou, apoi o citeste în poligonul de instruire a gărzii, asezat pe o bancă, printre clădirile miniaturale.
Aceste prezentări ale poligonului de instruire a gărzii pregătesc două momente ulterioare: "Cântecul Plutonierului" si sinuciderea în gardă.
XII. BETIA
(...)
Episodul pivot si cel mai complex al albumului si al filmului; aici se vor evidentia, din dramaturgie, decupaj, filmare si montaj, structurile circulare ale realitătilor concentrice pe a căror relatie se bazează constructia întregului film, conform celebrului leitmotiv:
Am să-mi trag un glont în cap
Si-am să-mi fac o gaură
Si-am să văd lumea prin ea
într-o altă aură...
- centrul: glontul
- primul cerc: gaura si capul
- al doilea cerc: lumea cazărmii
- al treilea cerc: lumea artei (spectacolul pe scena teatrului)
- al patrulea cerc: lumea înconjurătoare, realitatea obiectivă
- al cincilea cerc: sugestia ambiguă a unei lumi nedefinite (lumea viselor lui Andrei...? Lumea cealaltă, poate...?)
Acelasi episod va puncta din nou alternanta între cele două variante ale sinuciderii:
- glontul de pistolet tras în tâmplă (varianta artistică)
- glontul de AKM tras prin laringe
XIII. CURVA REGIMENTULUI
(...)
Apare si se defineste Curva Regimentului, în varianta "artistică", interpretată de Simona Radu.
XIV. ANDREI SINGUR
(...)
Episod combinat: realist si oniric. Andrei s-a refugiat din nou în poligonul de instruire a gărzii, unde visează...
Se conturează dorul de mare, printr-o secventă care începe să sugereze locul de pe faleză folosit si în planul imaginar al sinuciderii.
XV. INSTRUCTIA II
(...)
Episod realist din lumea armatei, compus din secvente filmate în cazarmă si pe câmpul de instructie.
Instructie mult mai dură decât prima, desfăsurată pe câmp, în tinută de luptă, cu măsti contra gazelor, armament complet, manevre complexe si dificile.
Finalul secventei este o apoteoză delirantă a instructiei, culminând cu depunerea jurământului.
XVI. DRAGOSTEA
(...)
Episod combinat: realist (orasul), oniric (marea), artistic (spectacolul de teatru).
Andrei si Curva se plimbă prin oras, în timpul unei învoiri.
Planul imaginar conturează si mai clar faleza de pe malul mării.
Secventa finală are loc pe scena teatrului:
Curva se retrage în culise. Andrei dă s-o urmeze, dar un "soldat" îi iese în fată, tinând pregătit vestonul Plutonierului. Andrei îl priveste cu un amestec de soc si resemnare fatalistă... apoi îl acceptă... îl îmbracă... si, pentru ultima oară, se "metamorfozează" în Plutonier.
DISSOLVE TO:
XVII. C?NTECUL PLUTONIERULUI
Cancelaria Plutonierului - int. / n.
DISSOLVE-ul dintre secventa anterioară si aceasta a inclus numai ambianta din spatele Plutonierului, care s-a metamorfozat, din decorul de pe scena teatrului, în spatiul "real" al cancelariei.
PLUTONIERUL se asază pe un scaun. Un soldat, tipul caracteristic de turnător si lingău, îi perie cizmele. PLUTONIERUL i se "confesează", bând dintr-o sticlă de vodkă si oferindu-i si lui câte o duscă foarte scurtă, după care smulge imediat sticla înapoi, pentru a bea cu multă poftă.
PLUTONIERUL:
Am auzit de-o curvă... cică se fute bine...
Soldatul meu iubit se pare c-o detine...!
Cică e iubire mare, acolo, între ei...
Să-i fac si eu o vizită... cu pantalonii-n vine!
(sarcastic)
Cu ce e oare el mai bun la pat ca mine?
(iritat)
Cu ce e oare el mai bun la pat ca mine?
(isteric)
Cu ce e oare el mai bun la pat ca mine, hăă!?
Speriat, soldatul fuge din cancelarie. PLUTONIERUL, cu un aer de taur buimac, îl urmează...
CUT TO:
Platou - ext. / n.
PLUTONIERUL beat ajunge în mijlocul platoului. De jur împrejur, cazarma doarme.
PLUTONIERUL:
Am fost si eu un tânăr care-a iubit cândva,
Dar curva aia proastă zâmbea si mă-nsela...
Colegii mei la scoală spuneau c-au capu' mare
Si mă strigau găleată...
Printre tufele de tuia si panourile cu inscriptii din jurul platoului încep să apară intermitent din întuneric leagăne, balansoare, învârtitori, tobogane proprii spatiilor de joacă pentru copii.
PLUTONIERUL a căzut în mijlocul platoului, unde se zvârcoleste în plin delir alcoolic, imaginându-si că e lovit cu picioarele din toate părtile.
PLUTONIERUL:
Si zilnic îmi cărau picioare în spinare...
Si zilnic îmi cărau picioare în spinare...
Alături de aparatele de joacă, apar acum si chipurile unor copii care râd sardonic.
în mijlocul platoului, Plutonierul se ridică greoi în genunchi. în locul uniformei, poartă acum haine de copil, pestrite si sărăcăcioase, mult prea mici pentru el, care-l fac să arate parodic si grotesc.
PLUTONIERUL:
(îngenuncheat în mijlocul platoului)
O dată n-am stiut cât face opt ori sapte
Si-am zis că patrusase!
A râs de mine-o scoală-ntreagă si-ncă
Patru clase!
Dar nimeni nu a vrut să-mi spună adevărul!
Dar nimeni nu a vrut să-mi spună adevărul!
C? FACE CINZESASE!!!
Un hohot general de râs îi răspunde. în jurul PLUTONIERULUI îmbrăcat copilăreste, COPIII din amintire sunt echipati în uniforme de soldati, croite pe măsura lor, care le vin perfect, deloc parodic.
Năuc, furibund, disperat, PLUTONIERUL se repede după ei, încercând să-i lovească cu piciorul. Dar copiii se mistuie prin DISSOLVE, fără ca suturile lui să-i poată atinge. în schimb, râsetele cresc halucinant de jur împrejur.
PLUTONIERUL priveste spre clădirile cazarmei. La toate ferestrele se văd copii echipati în soldati, care râd de el în hohote.
La ferestrele comandamentului, copiii sunt echipati în uniforme de ofiteri, cu grade si caschete.
Văzându-i, PLUTONIERUL o ia la fugă într-acolo.
Urias, gigantic, PLUTONIERUL calcă peste clădirile cazarmei, ca Godzilla sau King Kong, se împiedică de unele, se clatină, merge înainte... Deodată, descoperim că de fapt trece prin poligonul de instruirea gărzii, cu bietele lui machete...
CUT TO:
Comandament - int. / n.
PLUTONIERUL năvăleste în comandament. Nu mai poartă hainele de copil, ci o uniformă de simplu soldat.
Aleargă pe scara centrală a comandamentului, spre etajele superioare. Peretii sunt pavoazati cu portrete standard ale regilor, împăratilor si domnitorilor din istoria României: Burebista, Decebal, Traian, Alexandru cel Bun, Vlad Tepes, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Cuza...
PLUTONIERUL:
(urcând înnebunit scara)
Si-atunci mi-am zis:
Las-că mă fac eu mare!
Si-am să vă car la toti
Picioare în spinare
Si-o să vă pun
Să înmultiti
Sectoare si plantoane,
Sectoare si plantoane!
Ultimele portrete glisează si ele în delir: Groza, Dej, Ceausescu, Iliescu... apoi Napoleon, Hitler, Stalin, Mao, Kim Ir-sen, Fidel Castro...
Pe măsură ce urcă scara, PLUTONIERUL are uniforma tot mai elevată în grad.
PLUTONIERUL ajunge la usa somptuoasă de la cancelaria comandantului, care e păzită de două santinele. Santinelele încearcă să-l oprească, dar PLUTONIERUL le îmbrânceste în lături, dă usa de perete si năvăleste înăuntru...
CUT TO:
Teatrul National - int. / n.
Dincolo de usă se află loja oficială din Sala Mare a Teatrului National, în care se află câtiva spectatori VIP tipici (sugestie că ar fi însusi seful statului, primul ministru, eventual demnitari străini în vizită).
PLUTONIERUL, într-o uniformă de maresal, doldora de însemne, fireturi si decoratii, năvăleste între acesti spectatori, care tresar surprinsi.
în spatele lui, prin usa deschisă, apar din nou cele două "santinele" - din acest unghi, sunt îmbrăcate în bodyguarzi S.P.P., cu costume închise, ochelari negri si pistoale în mâini. Dar nu apucă să intervină, căci PLUTONIERUL s-a urcat pe balustrada lojei, de unde domină toată sala.
în continuare, rolul "corului" îl vor juca VIP-urile din lojă si cei doi agenti de pază si protectie.
Toti spectatorii se întorc spre loja oficială - mai putin negriciosul aflat chiar dedesubt.
PLUTONIERUL:
Si-atunci mi-am zis:
CORUL:
Ti-ai zis ti-ai zis!
PLUTONIERUL:
Las-că mă fac eu mare!
CORUL:
Las-că te faci tu mare!
PLUTONIERUL:
Si-am să vă car la toti
CORUL:
Si-am să le cari la toti
PLUTONIERUL:
Picioare în spinare
CORUL:
Picioare în spinare
PLUTONIERUL:
Si-o să vă pun
Să înmultiti
Sectoare si plantoane,
Sectoare si plantoane,
Sectoare si plantoane,
Sectoare si plantoane,
SECTOARE SI PLANTOANE!
SECTOARE - SI - PLANTOANE!!!
SECTOARE ... SI ... PLANTOANE!!!!!
Sala izbucneste în aplauze - cu exceptia negriciosului, care nu are nici o reactie.
PLUTONIERUL, cocotat pe balconul lojei oficiale, cu bratele ridicate, e aplaudat delirant, ritmic, de toată sala arhiplină.
DISSOLVE TO:
Bloc garsoniere - Int. / n.
PLUTONIERUL, beat, în uniforma sa obisnuită, cam pătată, semn că a vizitat niste bălti pe drum, urcă împleticit o scară de bloc mizerabil de garsoniere si se îndreaptă spre o usă de cel mai sordid kitsch, cu un cap metalic de leu peste vizor si spirale de vopsea roz pe fond bleu.
PLUTONIERUL:
Cât despre iubire... si vise împlinite...
(Bate la usă)
Hei... domnisoara Curvă... E cineva acasă?
(Cu o mână, îsi aranjează cravata)
Vin să-mi fac dreptate...
(Cu cealaltă mână, îsi descheie slitul)
...c-un viol de mare clasă!
Usa se deschide, PLUTONIERUL dă buzna... se aude CURVA tipând, mobile răsturnate, sticlă spartă, gemete, horcăieli, plânsete...
DISSOLVE TO:
XVIII. AM S? M? ?NTORC B?RBAT - fragmentul II
Teatrul National - Int. / n.
Tudor si formatia, în spectacol
TUDOR:
Zilele treceau din ce în ce mai greu,
CUT TO:
Clubul companiei - int. / z.
Andrei, beat, cade peste usa unui rastel de armament, care se clatină cu zgomot.
TUDOR (V.O.):
S-a apucat să bea...
CUT TO:
Foisor - ext. / n.
Andrei stă de gardă într-un foisor metalic. De jur-împrejur, se întinde parcul auto: zeci si zeci de tancuri si T.A.B.-uri aliniate, apoi camioane si alte vehicule militare. Vântul suieră printre ele. Cad primii fulgi de zăpadă ai noii ierni.
TUDOR (V.O.):
Si când făcea de gardă, de frică, fluiera.
Plângea pe-ascuns din ce în ce mai des...
DISSOLVE TO:
Perete - Ext. / n.
Mâna lui Andrei crestează pe un zid, cu baioneta, literele A.M.R...
DISSOLVE TO:
Poligon de tragere - ext. / zi
Tinte mecanice care se ridică si coboară, pe câmpul poligonului de tragere, în viscol.
în zăpadă, mâinile lui Andrei, livide, cu unghiile vinete, scormonesc febril.
Se ridică, singur, în mijlocul vifornitei, privind aiurit în jur.
Din foisorul de control al poligonului, PLUTONIERUL îl priveste sardonic. Acum are o uniformă completă de ofiter sovietic.
TUDOR (V.O.):
Cartusele cu mâinile-nghetate prin zăpadă
Le tot căuta...
Picioarele deja nu si le mai simtea,
Si o căldură-nvăluie tot trupul...
DISSOLVE TO:
Perete - Ext. / n.
Mâna lui Andrei continuă să cresteze pe un zid, cu baioneta, după literele A.M.R., o cifră care pare să fie 8...
DISSOLVE TO:
Bloc garsoniere - Int. / z.
Pe usa Curvei e aplicat acum un lacăt.
ANDREI stă asezat pe scară, în fata usii, plângând.
ANDREI:
Simt că-nnebunesc si masca asta
Nu mă mai slăbeste!
CUT TO:
Câmp instructie - Ext. / zi
ANDREI, cu tot echipamentul si masca pe figură, cu o ranită grea si cu A.G.-ul în spinare, printre aparatele de instructie, urcă o biută.
PLUTONIERUL face instructie individuală cu el. De data asta, poartă o uniformă completă de ofiter SS.
în apropiere, ceilalti soldati stau asezati de voie, mâncându-si suplimentul.
ANDREI se împiedică si cade, se ridică, urcă mai departe, cărându-si în spate A.G.-ul. Disperat, îsi smulge masca de pe fată.
ANDREI (V.O.):
M-am săturat de palme si de pumni în crestet!
Mamă, de ce nu vii să mă ajuti?
PLUTONIERUL:
(într-o uniformă napoleoniană)
(răcneste)
Târâs, soldat!
ANDREI cade cu fata la pământ. Când se ridică, în noroi a rămas întipărit negativul fetei lui.
CUT TO:
Sectorul companiei - Int. / n.
Bocancii sunt aliniati ca în fiecare noapte. ANDREI, de planton, în genunchi, îi numără. Se pierde cu firea, ridică privirea, începe să se roage plângând.
ANDREI:
Doamne, Dumnezeule, te rog, stai lângă mine în planton,
DISSOLVE TO:
Ciupercă de gardă - Ext. / n.
în gardă, ANDREI îsi tine AKM-ul cu ambele mâini, privindu-l fix.
ANDREI (V.O.)
Nu mă lăsa s-apăs trăgaciul sau s-adorm,
DISSOLVE TO:
Perete - Ext. / n.
Mâna cu baioneta a terminat de crestat cifra 8 a A.M.R.-ului.
ANDREI (V.O.)
Si spune-mi care-i A.M.R.-ul, Doamne!
Imaginea se răstoarnă cu 90 de grade, simultan cu un trans înapoi, care relevă întreaga inscriptie: 8 este de fapt OMEGA. A.M.R. infinit...
DISSOLVE TO:
Dusuri - Int. / n.
Toti soldatii, goi, văzuti din spate, intră în sala dusurilor, într-o aliniere perfectă, cu miscări de automat. Când se întorc cu fata, constatăm că... toti sunt ANDREI, multiplicat printr-un efect special. Dar în acelasi timp, toti "Andreii" se contopesc într-unul singur. în clipa următoare, din toate dusurile începe să tâsnească apă rece ca gheata. Andrei îsi cuprinde trupul cu bratele, clăntănind.
ANDREI:
Pentru mine un an nu e mult...!
La robinet, PLUTONIERUL, în tinuta unui comandant războinic medieval, trage maneta în pozitia opusă.
ANDREI:
Pentru mine un an nu e mult...!!!
Apa rece a dusurilor devine brusc fierbinte, aburindă.
Sub dus, ANDREI deschide bratele, strigând refrenul:
ANDREI:
Am să mă-ntorc bărbaaaaaaaaaaaaaa...
PLUTONIERUL, acum în tinută de centurion roman, smulge un dus din locas si începe să-l biciuiască pe ANDREI cu jetul de apă clocotită.
ANDREI:
...aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa...
Cu bratele desfăcute în cruce, ANDREI îsi încheie refrenul, iar capul îi cade în piept.
ANDREI:
...aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaat!!!
DISSOLVE TO:
Perete - Ext. / zi.
A.M.R. INFINIT, crestat pe perete, în lumina zilei.
DISSOLVE TO:
Corpul de gardă - Ext. / zi.
Zi calmă de iarnă, cu soare tăios. Atmosferă pasnică.
Soldatii îsi încarcă AKM-urile la intrarea în gardă. ANDREI e printre ei. Un soldat îl întreabă ceva.
TUDOR (V.O.)
în ziua aceea, colegii îi ziceau:
"Ce e cu tine? Esti cam palid azi..."
ANDREI ridică privirea spre soldat, cu un zâmbet straniu. Nu răspunde, ridică doar din umeri.
ANDREI (V.O.)
Mă simt chiar bine...
STOP CADRU cu prim-planul lui ANDREI.
TUDOR (V.O.)
...dar ochii îi sticleau,
Mâinile lui ANDREI continuă să introducă în încărcător cartusele.
TUDOR (V.O.)
La gândul că va fi de gardă...
ACELASI STOP CADRU cu chipul lui ANDREI, acum în grosplan.
TUDOR (V.O.):
A doua zi...
DISSOLVE TO:
Teatrul National - Int. / n.
Tudor îsi ridică mâna cu pistolul la tâmplă.
TUDOR:
Mai e o clipă până când glontul
îmi va mângâia tâmpla dreaptă...
De undeva începe un vuiet vag, apropiindu-se...
DISSOLVE TO:
Ciupercă de gardă - Ext. / n.
Efectul de DISSOLVE afectează numai ambianta. TUDOR/ANDREI rămâne acelasi, cu pistolul la tâmplă. Sub bărbie, se materializează, printr-un nou DISSOLVE, teava AKM-ului. Ambele arme sunt îndreptate spre capul lui ANDREI, ambele sunt materiale, ferme.
Vuietul creste în intensitate si...
Ambele arme trag în acelasi timp, cu un bubuit reverberat.
Flăcările de la gura tevii se întâlnesc într-o cruce de lumină. Focul AKM-ului străbate laringele si capul lui ANDREI, iesind prin zona encefalului si formând piciorul crucii, iar focul pistolului îl străbate de la o tâmplă la alta, formând bratul crucii.
în jurul crucii izbucnesc efecte psihedelice, învăluind rapind capul lui Andrei si făcându-l să dispară, după care o serie de cadre disparate din film se succed cu repeziciune, conform versurilor:
Secventă de montaj
...trag un glont în cap!
M-a lăsat iubi...
...nume DUMNEZEU!
Dragă Andrei...
Javră nu vorbi...!
...iubirea se...
Am doar optispe ani...!
Am doar optispe ani...!
Am doar /
XIX. EPILOG
Teatrul National - Int. / n.
Secventă de montaj
Tudor, căzut în mijlocul scenei.
Spectatorii se ridică în picioare.
începe Epilogul.
Tudor s-a ridicat, si-a scos mantaua si boneta, iar acum vine spre rampă.
în timpul Epilogului, spectatorii cântă în cor, o dată cu formatia (singurul care nu s-a ridicat si nu reactionează e negriciosul).
în paralel, după cum se indică mai jos, vor fi inserate de la un moment dat alte cadre, filmate separat sau copiate din reportaje:
TOTI:
Celor care cred că lumea asta cu iubire va scăpa,
Celor care cred că dragostea va mai schimba ceva,
Le vom cânta... le vom cânta... le vom spune-asa:
Nimeni n-o să îti explice ce e dragostea,
Asta singur într-o zi de vară vei afla,
Si atunci... să nu uiti... de inima ta.
Binele si rău-n jurul tău se vor juca,
Lumea asta moartă va-ncerca să-ti fure dragostea,
Niciodată... să nu uiti... de inima ta.
Celor care cred că visele nu pot muri,
Celor care stiu că ura nu naste copii,
Le vom cânta... le vom cânta... le vom spune-asa:
Cadre ilustrative frumoase, lirice, adecvate versurilor: cupluri de tineri, familii, părinti cu copii, perechi de bătrâni, oameni cu animale, etc.
TOTI:
Nimeni n-o să îti explice ce e dragostea,
Asta singur într-o zi de vară vei afla,
Si atunci... să nu uiti... de inima ta.
Binele si rău-n jurul tău se vor juca,
Lumea asta moartă va-ncerca să-ti fure dragostea,
Niciodată... să nu uiti... de inima ta.
Cadre spectaculoase cu mari orase ale lumii: Londra, Madrid, New York...
TOTI:
Nimeni n-o să îti explice ce e dragostea,
Asta singur într-o zi de vară vei afla,
Si atunci... să nu uiti... de inima ta.
Cadre scurte din luările de ostatici de la liceul din Belsan si teatrul din Moscova.
TOTI:
Binele si rău-n jurul tău se vor juca,
Cadre scurte din atacurile teroriste de la Madrid si Londra.
TOTI:
Lumea asta moartă va-ncerca să-ti fure dragostea,
Cele două Boeing-uri intrând în Turnurile Gemene.
TOTI:
Niciodată... să nu uiti... de inima ta.
Turnurile Gemene prăbusindu-se.
Spectatorul Negricios duce mâna în dreptul inimii.
TOTI:
Niciodată... să nu uiti... de inima ta.
Spectatorul Negricios face un gest scurt, ca pentru a actiona un declansator.
FADE OUT.
TUDOR (V.O.):
Niciodată... să nu uiti...
Imperiile coloniale au murit...
Germania Nazistõ a murit...
Uniunea Sovieticõ a murit...
Si nici Uniunea Europeanõ nu se simte prea bine
http://communities.msn.com/pitbullsrealm
Germania Nazistõ a murit...
Uniunea Sovieticõ a murit...
Si nici Uniunea Europeanõ nu se simte prea bine
http://communities.msn.com/pitbullsrealm
-
Emily
- Cel ce vinde de toate
- Posts: 732
- Joined: Sat Jan 31, 2004 4:01 pm
- Location: somewhere i do NOT belong
- Contact:
oamenilor, sunteti absolut geniali! mie chiar mi-ar placea sa vad filmul facut dupa scenariul asta...sper sa ajunga sa existe, la un momentdat... oricum, sunt niste chestii pe care nu le-am priceput:1.in scena cu Viloul, ati spus:"PLUTONIERUL, beat, în uniforma sa obisnuită".. si apoi "(Cu o mână, îsi aranjează cravata)" aaa.....cum ar putea avea o CRAVATA daca e in uniforma lui OBSINUITA?
2.ati zis la un momentdat "Sub bărbie, se materializează, printr-un nou DISSOLVE, teava AKM-ului. Ambele arme sunt îndreptate spre capul lui ANDREI, ambele sunt materiale, ferme.
asta ar presupune ca Andrei sa aiba 3 maini...ca pana acum ziceati ca tine AKM-ul cu 2 maini
3.asta se leaga de pura mea prostie si de incapacitatea mea de a intelege: ce-i cu tipu' negricios?
sorry daca va deranjeaza intrebarile astea, da'...n-am ce face! asta-s yo!
Cand n-ai trait o viata intreaga, ce rost mai are acum sa mori?
Emily wrote: 1.in scena cu Violul, ati spus:"PLUTONIERUL, beat, în uniforma sa obisnuită".. si apoi "(Cu o mână, îsi aranjează cravata)" aaa.....cum ar putea avea o CRAVATA daca e in uniforma lui OBSINUITA?
Unele tinute ale cadrelor militare (de birou, de front, de gală, de oras), au cravată. Altele (de instructie, de luptă), nu au.
Tine AKM-ul cu doua mâini când se uită la el. Dar, o dată rezemat cu patul de sol si cu teava de gât, trăgaciul poate fi apăsat cu degetul unei singure mâini.Emily wrote:2."Sub bărbie, se materializează, printr-un nou DISSOLVE, teava AKM-ului. Ambele arme sunt îndreptate spre capul lui ANDREI, ambele sunt materiale, ferme.
asta ar presupune ca Andrei sa aiba 3 maini...ca pana acum ziceati ca tine AKM-ul cu 2 maini
...Dar asta nu contează, pentru ca Andrei are O SINGURA ARMA: AKM-ul. Pistolul există în IMAGINATIE, în fictiune, în spectacol. Andrei, evident, se sinucide cu o singură armă (cu AKM-ul).
Dar în momentul respectiv, cele două planuri se suprapun: imaginarul si realul. Ambele îl ucid pe Andrei. Iar rezultatul este CRUCEA.
Teroristul kamikaze, evident!Emily wrote:3.asta se leaga de pura mea prostie si de incapacitatea mea de a intelege: ce-i cu tipu' negricios?
[/b]
Da, am scăpat de armata obligatorie. Dar de ucigasi si de nebuni si fanatici n-am scăpat... "Plutonierul" continuă să existe si să distrugă, chiar si fără uniformă... Si va exista de-a pururi, atâta vreme cât vom nesocoti ultimele cuvinte ale Epilogului:
NICIODATA - SA NU UITI - DE INIMA TA.
Imperiile coloniale au murit...
Germania Nazistõ a murit...
Uniunea Sovieticõ a murit...
Si nici Uniunea Europeanõ nu se simte prea bine
http://communities.msn.com/pitbullsrealm
Germania Nazistõ a murit...
Uniunea Sovieticõ a murit...
Si nici Uniunea Europeanõ nu se simte prea bine
http://communities.msn.com/pitbullsrealm
simbolul e impropriu ales. andrei nu e pe o cruce. pe o cruce e cineva care se jertfeste, care patimeste pentru o cauza . caruia moartea ii este impusa. un condamnat. andrei pana la urma cu toata fragilitatea lui, si cu tot concursul sistemului odios de alienare a carui victima e, prin alegerea sa ramane un las. alege "the easy way out". pierde pariul cu viata. deci desi pistolul si pusca pot forma o cruce, drumul sau nu este al unui crucificat. ci al unui om care "vrea sa vada lumea intr-o alta aura. o scapare facila". trist. dar asta este andrei. nothing can change my mind about this.
all animals are equal but some animals are more equal than others...
Adevăr grăiesti, si n-ar exista nici un motiv să-ti change your mind cineva about zis, ca s-o iau pe romglezeste. Dar ăsta e doar un crochiu de scenariu, care probabil nu va evolua niciodată mai mult de-atât. Intr-un scenariu lucrat până la capăt, m-as fi străduit să relev cât mai adecvat complexitatea argumentatiei morale, filosofice si semantice pe care ai propus-o.
Imperiile coloniale au murit...
Germania Nazistõ a murit...
Uniunea Sovieticõ a murit...
Si nici Uniunea Europeanõ nu se simte prea bine
http://communities.msn.com/pitbullsrealm
Germania Nazistõ a murit...
Uniunea Sovieticõ a murit...
Si nici Uniunea Europeanõ nu se simte prea bine
http://communities.msn.com/pitbullsrealm
-
serendipity
- Sf. Petru
- Posts: 1660
- Joined: Thu Jan 29, 2004 8:26 pm
- Location: at the other end of the rainbow, over the clouds
Re: A.S.M.I.B.-ul lui Pitbull (fragmente de scenariu)
Sincere felicitari Pit si Collins, ma dor ochii de cat am privit in monitor, dar a meritat. Cu ocazia asta am avut si prilejul sa-mi reactualizez in minte cunostintele dobandite la cursul de TV din facultatePitbull wrote:Trist, dar adevărat, din câte se pare... Sansa primului rock opera al filmului românesc, A.S.M.I.B., s-a pierdut - c-asa-i românul când e troglodit...
si astfel am vizualizat cat mai clar posibil filmul. Cu un singur lucru nu sunt de acord. De ce renunti la vise? Poate ca va veni totusi si ziua cand vei face acest film.
inca o data BRAVO! Chapeau maestre!
viitorul e nescris
Re: A.S.M.I.B.-ul lui Pitbull (fragmente de scenariu)
Visele nu (...) le dau,serendipity wrote: De ce renunti la vise? Poate ca va veni totusi si ziua cand vei face acest film.
Nu mi le [poate] lua [nimeni]!
Dar sunt si realist.
Sărumânushitzele!serendipity wrote:inca o data BRAVO! Chapeau maestre!
Imperiile coloniale au murit...
Germania Nazistõ a murit...
Uniunea Sovieticõ a murit...
Si nici Uniunea Europeanõ nu se simte prea bine
http://communities.msn.com/pitbullsrealm
Germania Nazistõ a murit...
Uniunea Sovieticõ a murit...
Si nici Uniunea Europeanõ nu se simte prea bine
http://communities.msn.com/pitbullsrealm
Paaaai, mi se pare un scenariu de bun simt, acuma imaginea mea despre cum s-ar pune in practica intr-adevar e una, ideala din punctul meu de vedere. Cu toate astea nu sunt convinsa ca intercalarea cu spectacolul e neaparat potrivita din punctul de vedere al spectatorului care nu l-a vazut, si astfel sa nu mai inteleaga care e treaba. Pentru spectatorul care l-a vazut e perfect ok, dar aici vorbim doar de cateva mii de oameni.
Sunt oltean de Jiulet, mititel si iubaret.
Just ce spui tu, dar:
1) Am ales ideea spectacolului ca punct de pornire si fundal permanent pentru că ALBUMUL (a cărui transpunere vizuală este spectacolul) e prea bun ca să fie redus doar la un simplu soundtrack. Atât albumul, cât si spectacolul, sunt opere de artă în sine, cu prisosintă consistente ca să formeze fundamentul filmului. Iar FORMATIA, cu oamenii si instrumentele ei, merită să apară în film.
2) Deocamdată, cum am spus, aici sunt schitate doar niste intentii de scenariu. Intr-o variantă finalizată, el ar fi conceput astfel încât să se adreseze TUTUROR, inclusiv marii majorităti a spectatorilor care n-au văzut spectacolul. Acesta ar fi prezentat destul de clar ca să nu deruteze pe nimeni.
Dacă există formulele "teatru în teatru", "film în film", "teatru în film", etc., aici am avea de-a face cu o constructie de genul: muzică --> teatru --> film.
Gândind scenariul, am avut în vedere cu precădere patru filme:
- "The Last Waltz", de Scorsese: ultimul concert al formatiei "The Band", filmat cap-coadă, foarte bine.
- "Henry V", de Laurence Olivier: spectacol de teatru cu piesa lui Shakespeare, pe scenă; treptat, se extinde spre FILM: spatii reale, bătălii, etc. Spre final, se restrânge din nou la scena teatrului.
- "Jesus Christ Superstar", de Norman Jewison: film 100% (fără nici o prezentă explicită a teatrului, dar construit eminamente pe canavaua muzical-dramaturgică a spectacolului de teatru initial).
- "Pink Floyd's The Wall", de Alan Parker: film 100% (nici o legătură cu teatrul), construit pe structura albumului muzical.
Prin urmare, "A.S.M.I.B."-ul meu ar reuni la un loc albumul, spectacolul si filmul, într-o constructie complexă, pe care o doresc destul de limpede ca să nu deruteze pe nimeni.
1) Am ales ideea spectacolului ca punct de pornire si fundal permanent pentru că ALBUMUL (a cărui transpunere vizuală este spectacolul) e prea bun ca să fie redus doar la un simplu soundtrack. Atât albumul, cât si spectacolul, sunt opere de artă în sine, cu prisosintă consistente ca să formeze fundamentul filmului. Iar FORMATIA, cu oamenii si instrumentele ei, merită să apară în film.
2) Deocamdată, cum am spus, aici sunt schitate doar niste intentii de scenariu. Intr-o variantă finalizată, el ar fi conceput astfel încât să se adreseze TUTUROR, inclusiv marii majorităti a spectatorilor care n-au văzut spectacolul. Acesta ar fi prezentat destul de clar ca să nu deruteze pe nimeni.
Dacă există formulele "teatru în teatru", "film în film", "teatru în film", etc., aici am avea de-a face cu o constructie de genul: muzică --> teatru --> film.
Gândind scenariul, am avut în vedere cu precădere patru filme:
- "The Last Waltz", de Scorsese: ultimul concert al formatiei "The Band", filmat cap-coadă, foarte bine.
- "Henry V", de Laurence Olivier: spectacol de teatru cu piesa lui Shakespeare, pe scenă; treptat, se extinde spre FILM: spatii reale, bătălii, etc. Spre final, se restrânge din nou la scena teatrului.
- "Jesus Christ Superstar", de Norman Jewison: film 100% (fără nici o prezentă explicită a teatrului, dar construit eminamente pe canavaua muzical-dramaturgică a spectacolului de teatru initial).
- "Pink Floyd's The Wall", de Alan Parker: film 100% (nici o legătură cu teatrul), construit pe structura albumului muzical.
Prin urmare, "A.S.M.I.B."-ul meu ar reuni la un loc albumul, spectacolul si filmul, într-o constructie complexă, pe care o doresc destul de limpede ca să nu deruteze pe nimeni.
Imperiile coloniale au murit...
Germania Nazistõ a murit...
Uniunea Sovieticõ a murit...
Si nici Uniunea Europeanõ nu se simte prea bine
http://communities.msn.com/pitbullsrealm
Germania Nazistõ a murit...
Uniunea Sovieticõ a murit...
Si nici Uniunea Europeanõ nu se simte prea bine
http://communities.msn.com/pitbullsrealm
Place la mine... place place place... chiar daca n-am prea citit pana acum scenarii, chiar imi place.
Apropos de cruce... se poate nuanta chestiunea. Andrei, in viziunea mea, nu este un caracter caracterizat prin slabiciune ci prin sensibilitate. Sunt doua chestii diferite iar un caracter sensibil poate si chiar este crucificat zilnic prin interactiunea cu un mediu dur si cinic. Crucificarea nu este prin definitie voluntara; exista multe referiri in literatura de specialitate la crucificarea involuntara, independenta de vointa protagonistului. Intr-adevar, ideal ar fi sa reziste pana la capat, terfelit cum o fi, dar sa reziste. Faza e ca Andrei nu iese vreun sfant sau iluminat din ASMIB, finalitatea este nefericita insa crucea formata de armele de foc sau in dus poate sugera suferinta prezentului continuu (transformat intr-un iad in care visele - scenele din copilarie - racoresc doar aparent atmosfera, momentele respective duc practic la nebunie) si nu momentul de slabiciune din viitor. Nu ma innebunesc dupa aluziile de genul asta, e un teren minat si trebuie mers pe varfuri insa, repet, nu mi se pare ca Andrei iese vreun fel glorificat pentru suferinta lui. Este o poveste trista despre un om care a cedat pana la urma. Iar presupunand totusi crucificarea ca fiind exclusiv voluntara, asta nu garanteaza finalul glorios; daca cineva patimeste din proprie vointa pentru o cauza si, figurat vorbind, cere sa fie dat jos de pe cruce atunci a cam incurcat-o... parerea mea. Insa in cazul unei crucificari involuntare, cum mi se pare ca este cea a lui Andrei, cedarea din final nu mi se mai pare atat de condamnabila; nu e de laudat insa nici lasitate in adevaratul sens al cuvantului. Lasul este cel ce coboara de pe crucea pe care s-a suit din proprie vointa. Ceea ce nu este cazul lui Andrei.
Apropos de cruce... se poate nuanta chestiunea. Andrei, in viziunea mea, nu este un caracter caracterizat prin slabiciune ci prin sensibilitate. Sunt doua chestii diferite iar un caracter sensibil poate si chiar este crucificat zilnic prin interactiunea cu un mediu dur si cinic. Crucificarea nu este prin definitie voluntara; exista multe referiri in literatura de specialitate la crucificarea involuntara, independenta de vointa protagonistului. Intr-adevar, ideal ar fi sa reziste pana la capat, terfelit cum o fi, dar sa reziste. Faza e ca Andrei nu iese vreun sfant sau iluminat din ASMIB, finalitatea este nefericita insa crucea formata de armele de foc sau in dus poate sugera suferinta prezentului continuu (transformat intr-un iad in care visele - scenele din copilarie - racoresc doar aparent atmosfera, momentele respective duc practic la nebunie) si nu momentul de slabiciune din viitor. Nu ma innebunesc dupa aluziile de genul asta, e un teren minat si trebuie mers pe varfuri insa, repet, nu mi se pare ca Andrei iese vreun fel glorificat pentru suferinta lui. Este o poveste trista despre un om care a cedat pana la urma. Iar presupunand totusi crucificarea ca fiind exclusiv voluntara, asta nu garanteaza finalul glorios; daca cineva patimeste din proprie vointa pentru o cauza si, figurat vorbind, cere sa fie dat jos de pe cruce atunci a cam incurcat-o... parerea mea. Insa in cazul unei crucificari involuntare, cum mi se pare ca este cea a lui Andrei, cedarea din final nu mi se mai pare atat de condamnabila; nu e de laudat insa nici lasitate in adevaratul sens al cuvantului. Lasul este cel ce coboara de pe crucea pe care s-a suit din proprie vointa. Ceea ce nu este cazul lui Andrei.
Descoperirea Americii s-a produs ¯ntr-un moment de neatentie al pazei de coasta...
Observatiile lui Floyd mă incitaseră, si începusem să mă gândesc la o modalitate de a sustine estetic si pe fond problema crucificării lui Andrei. (Asa cum spuneam, fără a-l contrazice pe Floyd - doar "completând tabloul".)
Dar Nichita mi-a luat-o înainte, expunând deja ideile de bază la care mă gândeam si eu. ARE PERFECTA DREPTATE. Intr-o asemenea directie se îndrepta din capul locului si conceptia mea.
Altminteri, desigur, lucrurile sunt mult mai complexe. De discutat.
Dar Nichita mi-a luat-o înainte, expunând deja ideile de bază la care mă gândeam si eu. ARE PERFECTA DREPTATE. Intr-o asemenea directie se îndrepta din capul locului si conceptia mea.
Altminteri, desigur, lucrurile sunt mult mai complexe. De discutat.
Imperiile coloniale au murit...
Germania Nazistõ a murit...
Uniunea Sovieticõ a murit...
Si nici Uniunea Europeanõ nu se simte prea bine
http://communities.msn.com/pitbullsrealm
Germania Nazistõ a murit...
Uniunea Sovieticõ a murit...
Si nici Uniunea Europeanõ nu se simte prea bine
http://communities.msn.com/pitbullsrealm
-
andrei.caplat
- Copil cu geacõ de blugi
- Posts: 20
- Joined: Sat Nov 12, 2005 11:11 pm
- Location: piatra Neamt
- Contact:
pai as avea si eu o intrebare...exista vreo inregistrare...sau ceva franturi din asmib ... ca tare as vrea sa vad si eu cum arata...pus in scena albumul..
Daca cineva are si vrea sa faca un bine DJ_cappy_nt@yahoo.com.
multumesc anticipat
Daca cineva are si vrea sa faca un bine DJ_cappy_nt@yahoo.com.
multumesc anticipat
look up and smile..u're still alive !
-
D4rk_Girl
- Cloud
- Posts: 489
- Joined: Mon Oct 31, 2005 2:49 pm
- Location: somewhere in your mind... lost
- Contact:
si eu as vrea..dak are careva ..pls send pe d4rk_girl@yahoo.com mc 
"...purtat de apa regretului ma simt mereu izbit de valuri ma tem ca nici un salvamar nu regasesc pe maluri [...] flori de fericire revin mereu pentru a pleca....de ce viata imi zambeste cand nu sunt fericit cu ea?"